„Arena Naţională“, modificări de 80 de milioane €

Construcţia stadionului a fost întârziată de schimbările aduse proiectului. „Adăugarea” acoperişului retractabil, ridicarea terenului cu un metru şi montarea unor stâlpi de susţinere au mărit costul final. 

„Adevărul" vă prezintă povestea Stadionului „Naţional" din Bucureşti. A celui vechi, care a purtat, timp de circa patru decenii, numele „23 August". Şi a celui nou, care urmează a fi inaugurat la meciul cu Franţa (6 septembrie). Astăzi vă prezentăm modul în care preţul noii arene a crescut considerabil faţă de prima estimare. Construcţia a necesitat o investiţie de peste 200 de milioane de euro, însă aceasta nu este cea mai scumpă din Europa. 

În comparaţie cu „Commertzbank Arena" din Frank­furt după care a fost preluat proiectul arhitectonic, „Arena Naţională" din Bucureşti a fost construită într-un timp ceva mai lung: 44 de luni, între noiembrie 2007 şi august 2011. De asemenea, costul stadionului din capitala României, comparativ cu cel din oraşul german, a fost estimat, în timp, ca fiind mai mare cu ceva milioane de euro. De unde aceste diferenţe?

S-a dat şi o mică „bătălie" între politicieni

Contractul dintre Primăria Municipiului Bucureşti, reprezentată atunci de primarul Adriean Videanu, şi Max Bogl & Astaldi, realizatoarea proiectului, a fost semnat în aprilie 2007. Potrivit estimărilor de atunci, „Arena Naţională" urma să coste 119 milioane de euro. Ulterior au apărut diverse probleme care au ridicat preţul. Mai întâi, s-a constatat că pânza freatică din zona pe care era amplasat stadionul se afla mai sus decât se estimase iniţial. Aşa că s-a decis ca suprafaţa pe care urma să fie plantat gazonul să se înalţe cu circa un metru.

O modificare importantă a stadionului a survenit în momentul în care s-a pus problema ca şi suprafaţa de joc să fie acoperită, nu numai tribunele. Proiectul a fost schimbat din mers. Şi fireşte, toată această modificare nu s-a făcut gratis. Apariţia acoperişului de deasupra terenului a necesitat mărirea structurii de rezistenţă a întregii construcţii. S-au ridicat stâlpi suplimentari şi s-au comandat cabluri de oţel care să preia sarcina. În toamna anului 2009, noul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a semnat actul adiţional privind acoperişul retractabil. Deja în acel moment se vorbea despre un cost total al stadionului de 200 de milioane de euro, din care 10% era destinat "pânzei de păianjen" ce urma să protejeze gazonul de ploaie. Mai apoi, în iulie trecut, s-au vehiculat alte sume, mult mai mici. S-a spus chiar că totul ar fi costat 131 de milioane... Sau 146... Sau 234... Sau ce importanţă mai are? Oare?

100.000 de bucureşteni au vizitat deja arena

Aşa cum se întâmplă în România postdecembristă, ridicarea "Arenei Naţionale" n-a fost ocolită de eternele "bătălii" între politicieni. În urmă cu aproape doi ani, Oprescu anunţa că Primăria Bucureştiului va asigura o finanţare de 85 de milioane de lei, restul de circa 120 urmând a fi asigurate de Guvern. Apoi, au existat momente în care se părea că banii nu mai vin de nicăieri şi că ei nici nu vor mai veni... Ceea ce n-ar fi mirat pe nimeni într-o ţară în care kilometrii de autostradă se fac cu viteza melcului, iar costurile cresc de azi pe mâine... Noroc că Bucureştiul a primit organizarea finalei Europa League la fotbal, în 2012. Altfel, dacă n-ar fi existat riscul să ne facem de râs în toată lumea, poate că stadionul ar fi fost acum în fază de şantier.

În decembrie 2009, stadionul era realizat în proporţie de 65%. Iar primarul general al Capitalei dădea asigurări că va fi gata peste un an. Nu s-a întâmplat aşa. În octombrie 2010, lucrările erau întârziate cu două luni. La acea vreme, preşedintele FRF, Mircea Sandu, declara că, în caz că "Arena Naţională" nu va fi gata, finala Cupei României se va disputa la Braşov, iar noul stadion va fi inaugurat pe 6 septembrie 2011, la partida cu Franţa din preliminariile Euro 2012. Atunci, nu se punea încă problema organizării meciului amical cu Argentina, iar în cele din urmă acesta nu avea să se dispute. E adevărat, nu din vina noastră.

În cele din urmă, „Arena Naţională" a fost construită în totalitate. O sută de mii de bucureşteni s-au înghesuit să o vadă, luna trecută, iar marţi pe ea se va disputa meciul cu Franţa. „Meciul" politicienilor care au dorit să-şi asume măcar o fărâmă din meritul realizării ei pare a se fi încheiat. Cel puţin pentru moment. „Acest stadion este al românilor. Ei trebuie să se bucure de el", spunea
Oprescu, luna trecută.

Capacitatea a crescut cu 5.000 de locuri

Şi în privinţa capacităţii „Arenei Naţionale" situaţia s-a schimbat din mers. La început, în 2007, proiectul prevedea existenţa a 50.300 de locuri. Ulterior, s-au mai „creat" 5.000 de locuri. Şi această modificare arată o inconsecvenţă a celor care au comandat arena. În plus, în vizita sa la Bucureşti, în primăvară, Michel Platini, preşedintele UEFA, a anunţat că, pentru a găzdui finala Ligii Campionilor, capacitatea stadionului ar trebui mărită la peste 70.000 de locuri.

Noul stadion, pas cu pas

- Mai 2007 - primirea ordinului de începere a proiectării.
- Noiembrie 2007 - programarea ultimului eveniment pe vechiul stadion.
- Ianuarie 2008 - eliberarea autorizaţiei de organizare de şantier.
- Februarie 2008 - finalizarea procesului de demolare a gradenelor.
- Martie 2008 - finalizarea procesului de demolare a instalaţiei de nocturnă.
- Aprilie 2008 - demolarea tribunei a II-a.
- August 2008 - turnarea betonului de egalizare - tribuna I.
- Octombrie 2008 - efectuarea primei turnări de beton (tribuna I) şi începerea lucrărilor de armare şi cofrare a pereţilor de la subsol.
- Noiembrie 2008 - prima vizită de evaluare a stadiului fizic al stadionului, efectuată de o delegaţie UEFA, în frunte cu Michel Platini. Acesta a solicitat  urgentarea lucrărilor.
- August 2010 - a fost finalizată structura stadionului şi s-a montat ultima gradenă.
- Decembrie 2010 - s-au montat elementele de arhitectură ale stadionului. Pe toată durata iernii, au continuat lucrările la „Arena Naţională", efortul fiind concentrat asupra finisajelor interioare.
- Martie 2011 - au început lucrările de montare a acoperişului retractabil, această operaţiune reprezentând ultima etapă din construcţia propriu-zisă a stadionului.
- Iulie 2011 - s-a montat instalaţia de nocturnă şi s-a aşezat covorul de iarbă pe teren .
- Septembrie 2011 - inaugurarea arenei.

Trei întrebări legate de „Arena Naţională"

Se va reuşi rentabilizarea stadionului?

Primăria Capitalei nu-şi permite să asigure singură întreţinerea şi exploatarea stadionului. De altfel, primarul Oprescu a vorbit deseori că aceasta va fi atribuită prin licitaţie. Bani se pot scoate de pe urma meciurilor de fotbal şi a unor concerte. Concursuri de atletism nu se pot ţine pentru că nu există pistă de alergare, iar iarna nu se pot organiza spectacole, acoperişul retractabil neputând susţine o masă mare de zăpadă. Deocamdată, pe această arenă, în afara tricolorilor, vor mai juca Steaua, Rapid şi Oţelul Galaţi.

Cum se vor comporta spectatorii (suporterii)?

Este ştiut că, în ultimii ani, suporterii echipelor de club din Bucureşti s-au „remarcat" prin acte de violenţă. O vor face şi aici? Se pare că nu. Şi asta fiindcă pe „Arena Naţională" există atât un sistem performant de supraveghere video şi de control la porţile de acces, cât şi un important efectiv de oameni de ordine şi de intervenţie (poliţie).

Va rezista gazonul la schimbările extreme de climă?

Sub gazon a fost montată o instalaţie de încălzire. Ceea ce înseamnă că iarba va fi protejată pe timpul iernii. Rămâne de văzut cum va suporta gazonul canicula, ştiut fiind că şi pe alte arene noi s-a semnalat un efect de seră care a înăbuşit iarba.