Trei cauze care au condus la accidentarea şi apoi la moartea tânărului rugbyst Alexandru Grădinaru

În vârstă de 19 ani, rugbystul braşovean Alexandru Grădinaru (CSU Arad) s-a stins din viaţă astăzi, la Oradea. Fără să fie des întâlnită în sportul cu balonul oval, accidentarea lui la coloana vertebrală a fost favorizată de (cel puţin) trei cauze.

1. Numărul mic de jucători de rugby din ţara noastră
Faţă de anii '80, când numărul jucătorilor de rugby legitimaţi la noi se apropia de 20.000, în acest moment la noi există în jur de 2.000 - 3.000 (Tunisia, de pildă, ţară cu a cărei reprezentativă vor juca "stejarii", sâmbătă, la Buzău, în preliminariile Cupei Mondiale, dispune de 15.000!). Unii jucători, cei mai valoroşi, au plecat la cluburi din Franţa, Anglia sau Italia. Alţii s-au lăsat de rugby, preferând să plece la muncă în vestul Europei. În aceste condiţii, de multe ori juniorii sunt "aruncaţi în luptă", la echipele de seniori, fără ca ei să fie pregătiţi fizic suficient - în acest sport, unde contactele sunt tari, jucătorii au nevoie de o musculatură dezvoltată (la nivel de înaintare, de pildă, muşchii gâtului sunt cei care suportă presiuni foarte mari). Într-o ţară precum Franţa sau Anglia, unde rugby-ul este dezvoltat, la 19 ani Alex Grădinaru şi-ar fi găsit cu greu loc într-o echipă de seniori. El ar fi evoluat fie la echipa a doua, fie la una de tineret, alături de jucători de aceeaşi vârstă cu el.

2. Indisponibilitatea lui Calafeteanu şi accidentarea lui Filip
Alexandru Grădinaru a fost folosit în meciul pe care CSU Arad l-a disputat la sfârşitul lunii martie, cu CSM Ştiinţa Baia Mare, pentru că titularul postului de mijlocaş de grămadă, internaţionalul Calafeteanu, era accidentat, iar rezerva acestuia, Filip, a suferit o comoţie. El a intrat din postura de rezervă a rezervei... A fost, aşadar, şi o conjunctură nefericită.

3. Modul în care i s-a acordat primul ajutor
Din imaginile video în care sunt surprinse momentele de după producerea accidentării se observă că medicul echipei din Arad nu a acţionat conform procedurii. De altfel, pe site-ul Federaţiei Române de Rugby (www.frr.ro) asupra acestui aspect s-au referit medicul Octavian Cîmpian, aflat în tribună, şi Radu Petrescu, arbitrul meciului. "Din punct de vedere al analizei video a meciului, pot să spun că nu s-au facut greşeli din partea arbitrajului, cele mai mari greşeli fiind acordarea primului ajutor al accidentatului", a spus doctorul care activează la loturile naţionale şi care a fost cel care a intervenit eficient în momentul în care George Baltă a suferit un accident asemănător, în 11 martie 2006. "Într-adevar intervenţia medicului şi a echipei de pe ambulanţă nu a fost eficientă, din punctul meu de vedere (şi asta s-a simţit tot meciul până la această teribilă accidentare). Un element esenţial în rugby este ca jucătorul, chiar dacă este accidentat, să se ridice pe propriile picioare şi să se deplaseze afară. Dacă nu o face înseamnă că lucrurile sunt grave şi este necesară utilizarea tărgii. Acest “protocol” nu a fost respectat".
Ulterior, medicul Octavian Cîmpian a adăugat pe site-ul FRR: "Şi încă o precizare în urma discuţiei cu medicul operator… Am pomenit în primul meu comentariu despre modul de acordare a primului ajutor nu tocmai profesionist… Dar în opinia specialistului starea neurologică a sportivului nu s-a agravat în urma mobilizării lui, deoarece luxaţia vertebrei cervicale a fost extrem de gravă din momentul producerii".