T6N / ISTORIE: Jucători acuzaţi că au primit bani, violenţe la meciuri şi echipe excluse

Competiţie a cărui existenţă a trecut binişor de 100 de ani, Turneul celor 6 (4/5) Naţiuni la rugby are o istorie zbuciumată, marcată de numeroase momente de cumpănă. "Respectul pentru reguli", iată ce a stat dintotdeauna la baza ei. Iar cine nu a acceptat acest principiu a fost exclus. Pe termen scurt, e adevărat.

Organizat pentru prima oară în 1883, Turneul a reunit echipele de limbă engleză: Anglia, Scoţia (care au disputat primul meci interţări de rugby, în 1871), Ţara Galilor şi Irlanda. Debutul a fost dificil. În 1885, de pildă, partida Anglia - Scoţia nu s-a disputat, motiv pentru care clasamentul a fost parţial... Un an mai târziu a fost rândul galezilor şi irlandezilor să nu se întâlnească. Cum refuza să se afilieze la International Rugby Board (IRB), Anglia a fost exclusă din competiţie, absentând în 1888 şi 1889. Şi n-a fost reprimită până nu s-a conformat regulilor.

În 1897 şi 1898 a fost rândul Ţării Galilor să rămână pe dinafară. Tot pentru o încălcare a regulamentelor acelor vremuri. Mai precis s-a aflat că  Arthur Gould, căpitanul acestei echipe, a fost recompensat pentru evoluţiile sale. Ceea ce era considerat atunci drept "o violare a statutului amator" din rugby. Un statut care a fost menţinut până în 1995 - niciun jucător n-a primit bani de pe urma practicării acestui sport în toată această perioadă. Gould a decis să se retragă şi astfel problema a fost rezolvată.

Nici francezii n-au scăpat de excludere.. Incluşi în Turneu în 1910, ei au cunoscut primele probleme în 1913, când în timpul meciului cu Scoţia, de la Paris, spectatorii s-au răfuit cu arbitrul... A fost nevoie de intervenţia poliţiei pentru a potoli spiritele. În urma acestui incident, în anul următor "ecosezii" au refuzat să joace cu Franţa, care astfel a fost exclusă din Turneu... Declanşarea războiului a împiedicat aplicarea sancţiunii şi în 1918 Turneul s-a reluat ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat pe terenul de rugby, mai cu seamă că britanicii şi francezii fuseseră aliaţi.

În 1931 însă, Franţa n-a mai scăpat de excludere. De data aceasta pe motiv că unii dintre jucătorii ei erau plătiţi, deci profesionişti, dar şi din cauza stilului lor violent - la meciul cu Ţara Galilor, din 1930, mai mulţi rugbyşti au fost răniţi, însă nici specatorii n-au scăpat teferi, ei luând cu asalt stadionul (20.000 au rămas la porţi)... Abia în 1939 Franţa a fost reprimită în Five Nations, după ce Federaţia de la Paris a ajuns la un acord cu cluburile dizidente, care nu-i recunoşteau autoritatea.

Patru decenii competiţia s-a desfăşurat în limitele normalităţii. În 1972 însă, Turneul este perturbat de conflictul din Irlanda de Nord. Ţara Galilor şi Scoţia au refuzat să joace la Dublin în urma masacrului de la Londonderry. Din acelaşi motiv, înaintea partidei Irlanda - Franţa nu a mai fost intonat niciun imn. Abia în 1997 s-a revenit la normal.

În sfârşit, la mijlocul deceniului 10, Anglia a semnat un parteneriat cu un post de televiziune, încălcând o înţelegere făcută cu celelalte echipe. Abia în ultimul moment s-a ajuns la un acord astfel încât Turneul s-a putut desfăşura normal.