Omul care trece prin zid
0
Căpitan al selecţionatei Capitalei, Daniel Carpo a fost omul meciului cu gruparea pariziană. Jucătorul Farului a regretat că s-a pierdut un punct meritat în ultima secundă a partidei. Născut la Tulcea, Daniel Carpo îşi doreşte ca joi, la Paris, selecţionata Bucureştiului să reziste în faţa puternicei echipe Stade Français.
La 27 septembrie 1997, la Constanţa, Farul pierdea cu 28-85 în faţa lui Stade Français, în grupa a 3-a din „Scutul European". La acea vreme, gruparea de pe Litoral era campioana en titre a României, în timp ce formaţia pariziană pregătită de Bernard Laporte abia promovase în prima ligă din Hexagon.
Pe atunci, Daniel Carpo, actualul căpitan al selecţionatei „Stejari" Bucureşti şi, totodată, al Farului, avea 13 ani. Născut la Tulcea, într-un oraş în care rugby-ul a dispărut în urmă cu aproape două decenii, jucătorul de linia a treia a descoperit sportul cu balonul oval datorită unui prieten de familie, Aurică Rădulescu. „E un fost antrenor la CFR. M-a dus la rugby, mi-a plăcut foarte mult. La noi, în Tulcea, în afară de pescuit... Am avut echipă bună de volei, însă s-a dus. Sunt probleme financiare".
Vorbeşte la fel de bine cum joacă
În meciul de sâmbătă, cu Stade Francais, unul în care „stejarii" - cu mulţi jucători tineri, însă fără „stranieri" - au evoluat cu mult curaj, Daniel Carpo a fost cel care şi-a mobilizat trupele. „Am ratat placaj acolo şi dincolo. Normal că am luat eseu", şi-a dojenit el colegii într-un moment în care jocul era întrerupt. La final, închizătorul şi-a exprimat regretul pentru pierderea punctului bonus defensiv - echipa noastră a atacat pentru a marca eseul victoriei, însă francezii, vulpoi bătrâni, au reacţionat, înscriind printr-o penalitate dictată în ultimele secunde. „Păcat că nu am luat măcar acel punct. Cred că îl meritam. Stade Français e o echipă puternică, însă am dovedit că putem juca de la egal la egal cu ea. Nu au fost mai puternici ca noi pe înaintare, ci au ştiut să profite de experienţa lor superioară (n.r. pilierii Bădălicescu şi Tamba au 22 de ani!)".
Consacrat deja prin felul în care se apără - a salvat un eseu, blocând balonul pe care Bastareaud se pregătea să-l culce în terenul nostru de ţintă -, dar şi pentru hotărârea cu care pleacă la atac, Carpo ştie să vorbească la fel de bine cum mânuieşte mingea. Evită o cacofonie cu dibăcia unui om de litere - „ca şi căpitan" - şi se amuză atunci când cineva îl întreabă de ce este poreclit „Handsome" - „eu sunt frumos pe teren! Important este să fii frumos prin ceea ce faci sau la suflet, nu neapărat la exterior".
Marea dorinţă a lui Carpo pentru 2011 este să prindă lotul pentru Cupa Mondială, care ar fi prima din cariera sa. Până atunci rugbystul se gândeşte la meciul de joi, de la Paris, cu Stade Français. „Va fi mult mai greu acolo. Se ştie că francezii sunt greu de învins pe teren propriu. Vor avea şi spectatorii de partea lor. Aţi văzut că suporterii lor au venit şi aici, la Bucureşti. Sper să nu ne facem de râs deşi, pe lângă accidentaţii pe care îi aveam, acum are probleme şi Dănuţ Dumbravă, la umăr", a concluzionat căpitanul „Stejarilor" Bucureşti.
Se încarcă comentariile...
