Un deceniu fără niciun accident mortal

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Un deceniu fără niciun accident mortal
Un deceniu fără niciun accident mortal

Moartea lui Senna, survenită la Imola, în 1994, a obligat FIA să adopte numeroase măsuri de securitate. De atunci, nici măcar un pilot nu şi-a mai pierdut viaţa. Accidentul lui Felipe Massa de la Hungaroring, din urmă cu două duminici, se aseamănă cu cel suferit de Senna în 1994. De data aceasta însă, pilotul a scăpat cu viaţă.

Anul 1994 a fost unul de răscruce pentru Formula 1. Până atunci, 41 de piloţi îşi pierduseră viaţa la volanul unui monopost. Marele Premiu de la Imola avea să schimbe, în mare măsură, modul în care Federaţia Internaţională de Automobilism (FIA) privea securitatea pe circuite.

Pentru că în acel week-end de la sfârşit de aprilie şi început de mai accidentele suferite de debutantul Roland Ratzenberger şi multiplul campion Ayrton Senna s-au soldat cu moartea celor doi...

Parapetul de beton, interzis

Circumstanţele în care brazilianul şi-a pierdut viaţa au iscat tot felul de ipoteze. Cum monopostul pilotat de Senna s-a izbit violent de un parapet de beton, în virajul Tamburello, unul în care exista sufficient spaţiu de manevră, s-a invocat o defecţiune la direcţie. Iar lipsa de reacţie a campionului mondial – bolidul a înaintat în linie dreaptă – nu poate fi explicată altfel. De altfel, ancheta întreprinsă a ajuns la aceeaşi concluzie.

Din această perspectivă, accidentul suferit de Felipe Massa seamănă cu cel al predecesorului său. Singura deosebire majoră este că monopostul Ferrari a percutat un zid de protecţie ridicat din cauciucuri. Mai puţin rigid ca acela din beton în care a intrat Senna. Aceasta a fost, de altfel, una dintre măsurile de securitate impuse de FIA din 1994 încoace: a fost interzis parapetul de beton. Şi din câte se observă urmările sunt positive.

Sistemul Hans e obligatoriu

image

Deşi monopostul BMW s-a făcut praf, Kubica a scăpat cu răni uşoare în 2007 Foto: Reuters



În acest moment, circuitele din Formula 1 dispun de cele mai modern echipamente de protecţie, toate fiind omologate de forul mondial. Pe multe dintre ele a fost modificat şi traseul, iar pe altele au fost tăiaţi copacii care se aflau în apropierea pistei. Echipamentul piloţilor este realizat din materiale special, care rezistă la incendiu timp suficient pentru ca sportivul să părăsească maşina.

Pentru protecţia coloanei cervical toată lumea este obligată să folosească sistemul Hans, un dispozitiv care este prins de cască şi care reduce mişcarea brutală a gâtului în cazul unui impact frontal.

Cum Senna a fost omorât de o componentă a maşinii care l-a lovit în cască, în zona arcadei dreapta, provocându-I leziuni ale creierului şi o puternică hemoragie, zona monopostului în care se află pilotul a fost înălţată. De asemenea, fiind realizată din carbon, ea rămâne astăzi intactă după un accident.

Massa a fost lovit în cască de un obiect

După cum s-a observat din reluări, înainte accidentului din Ungaria Massa a fost lovit în cască de o bucată desprinsă din monopostul compatriotului său Rubens Barrichello – el a fost inconştient în acele momente. Şi cum pe 10 iulie, într-o cursă de Formula 2 disputată în sudul Londrei, Henry Surtees (18 ani), fiul campionului mondial de MotoGP şi F1, John Surtees, a murit după ce un pneu l-a izbit în cap, se poate spune că nici măcar actualele măsuri de securitate nu garantează supravieţuirea omului de la volan.

Este de aşteptat, aşadar, ca FIA să meargă şi mai departe, nefiind exclus ca, în curând, zona în care se află pilotul să fie acoperită cu o trapă trasparentă asemănătoare celei întâlnită la avioane.

4
Ipoteze au fost vehiculate referitor la cauzele accidentului lui Senna: avarierea sistemului de direcţie, problemele de sănătate ale pilotului, diminuarea gărzii la sol, o eroare de pilotaj.

8 Piloţi au murit în timpul cursei celor 500 de mile de la Indianapolis pe vremea când aceasta făcea parte din calendarul Formulei 1 (1953-1959).

15 Spectatori au murit în timpul cursei de la Monza din septembrie 1961, în urma acroşajului dintre Wolfgang von Trips şi Jim Clark. Lider al clasamentului general, pilotul german şi-a pierdut şi el viaţa.

Echipele medicale, gata de acţiune

image

Incidentele produse în ultimii ani au făcut ca FIA să interzică realimentarea din 2010


Potrivit Codului Medical al FIA, la o cursă de Formula 1 este mobilizat un important corp medical. Pe lângă medicul-şef, adjunctul său şi un delegat al forului mondial, pe un circuit sunt dispuse, atât în partea interioară, cât şi exterioară a pistei, nouă posturi de intervenţie rapidă.

În fiecare se află un doctor, un infirmier şi o ambulanţă. De asemenea, există şi o maşină medicală rapidă, precum şi un centru de urgenţă dotat cu aparatură de reanimare. 

43 de morţi în 56 de ani de Formula 1

Lista piloţilor care au murit în accidente produse pe circuitele de Formula 1, la bordul unui monopost, cuprinde 43 de nume. Cele mai cunoscute sunt cele ale lui Ayrton Senna (Imola, 1994), Gilles Villeneuve (Zolder, 1982) şi Jochen Rindt (Monza, 1970), toţi trei campioni mondiali, ultimo fiind declarat câştigător post-mortem…  Efectul emoţional cel mai mare l-a avut accidentul în urma căruia a decedat Senna, atunci FIA luând măsuri sporite de securitate.

Numărul de decese pe decenii

Anii ‘50................................15
Anii ‘60................................12
Anii ‘70................................10
Anii ‘80................................. 4
Anii ‘90................................. 2
2000-2009.......................       0

Circuitele cu cele mai multe tragedii în F1

Indianapolis.......................8
Nurburgring......................5
Modena................................3
Monza...................................3

Sport



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite