Formula 1, în spiritul Jocurilor Olimpice

Când spui Formula 1 te gândeşti automat la o competiţie elitistă. Chiar dacă nu ai habar despre ce reprezintă, simpla prezenţă a cifrei unu în titulatura ei te îndeamnă să realizezi că este vorba despre ceva de top. Şi chiar aşa este. Aici sunt prezenţi cei mai buni piloţi din lume, care, pentru a putea rula în F1, au nevoie de o „superlicenţă“.

Este „permisul de conducere“ de cel mai înalt nivel acordat de către Federaţia Internaţională de Automobilism. Aceşti piloţi au statutul unor vedete mondiale, rezultat al faptului că un Mare Premiu este urmărit în întreaga lume de peste 50 de milioane de oameni. Ceea ce justifică din nou acel „unu“, fiind cea mai populară competiţie automobilistică din lume. Bolizii care se întrec sunt de asemenea numărul unu, adevărate vârfuri tehnologice în industria auto.

Ceea ce tranformă Formula 1 într-un lider în ceea ce priveşte costurile. Pentru că vorbim despre cel mai scump sport din lume, unde bugetul unei echipe poate trece de 400 de milioane de euro anual. Adică aproximativ cât valorează o întreagă echipă din NBA, cu tot cu jucătorii săi, sau o treime din valoarea totală a celui mai bogat club de fotbal din lume, Manchester United. Cam asta însemna Formula 1 până acum. Lucrurile sunt însă pe cale să se schimbe.

Mult invocata criză mondială a determinat FIA să ia măsuri drastice în ceea ce priveşte reducerea costurilor. Un ţel, la prima vedere onorabil. Însă un ţel care urmează calea spiritului olimpic, sau, şi mai rău, al Daciadei. Max Mosley se pare că este un mare fan al baronului Pierre de Coubertin şi vrea ca Formula 1 să se gihdeze în viitor după celebrul slogan: „Important e să participi“.

Mai mult, modul de abordare în prezentarea planului de reducere a costurilor cumulat cu noile reglementări tehnice venite de-a valma în pauza dintre sezonul trecut şi cel actual au întors pe dos Formula 1. Actualmente s-a ajuns la un război pe faţă. După ce s-au împărţit pumni din greu, Organizaţia echipelor din Formula 1 (FOTA) a lansat weekendul trecut o lovitură ce poate fi decisivă: cele opt echipe rămase în organizaţie au declarat că se pregătesc de o competiţie paralelă. Mişcarea nu-i este străină preşedintelui FIA, Max Mosley.

El însuşi a participat acum aproape 30 de ani la o mişcare asemănătoare împotriva Federaţiei Internaţionale de Automobilism Sportiv, pe vremea când apăra, alături de Bernie Ecclestone, interesele echipelor din Formula 1. Aşa s-a născut actualul „pact Concorde“ şi aşa a început Formula 1 să erupă la începutul anilor  ’80. Se pare însă că Mosley a uitat de acele vremuri, iar acum îşi doreşte să niveleze valorile într-un scop care nu foloseşte nimănui.

Atâta vreme cât există echipe interesate să cheltuiască sume uriaşe pe dezvoltatea monoposturilor, atâta vreme cât nu este vorba doar de două, trei cazuri izolate, atâta vreme cât fanii îşi doresc să vadă cele mai bune invenţii tehnologice şi cei mai buni piloţi, planul lui Mosley este sortit eşecului.