Cu ştacheta lăsată

După ce se va retrage, Ştefan Vasilache e sigur de un lucru: nu se va apuca să antreneze. La 30 de ani, pe care îi va împlini în prima jumătate a anului viitor, campionul naţional la săritura în înălţime de mai bine de opt ani vrea să revină la rezultatele care l-au consacrat.

E urmaşul preşedintelui Federaţiei Române de Atletism, Sorin Matei, însă nu la şefia organului. Dar nu se ştie niciodată. Deocamdată, Ştefan Vasilache este atletul care deţine de mai bine de opt ani de zile titlul de campion naţional la săritura în înălţime, probă la care bossul atletismului „are” încă recordul naţional, cu 2,40 de metri.

Ştefan nu a atins ştacheta ridicată de Sorin Matei, însă nu se dă nici bătut. După ce a încântat Europa şi lumea, câştigând la Budapesta în 2004 medalia de bronz la Campionatele Mondiale, cu o săritură de 2,25 de metri, sportivul dublu legitimat la CS Politehnica - Steaua Bucureşti s-a confruntat în ultimii ani cu o serie de accidentări, care l-au făcut să rateze şi Olimpiada de la Beijing.

Accidentările i-au încetinit cariera

„Am avut o perioadă mai puţin fericită. Din 2006, accidentările şi problemele se ţin scai de mine. Oricum, la mine s-au adunat mai multe, de la probleme cu spatele şi muşchii până la tendinită. Şi toate astea din cauza suprasolicitării”, spune cu regret Ştefan, ceea ce nu l-a împiedicat să devină în fiecare an campion naţional. Şi asta pentru că nu prea mai sunt atleţi care să-i calce pe urme.

Din cauza durerilor, anul acesta a făcut infiltraţii pentru a putea concura. „Mai există dureri şi acum. Însă vârsta nu-mi mai permite să mă operez şi să mai stau un an să mă recuperez. Şi plus de asta aţi văzut şi la Marian Oprea că această problemă poate reapărea oricând.

Deci operaţia este o soluţie de moment, însă singurul mod de a scăpa de toate problemele este să mă las de sport”, adaugă sportivul al cărui record personal este de 2,30 de metri. E resemnat cu problemele şi durerile pe care va trebui să le suporte cât va mai concura, dar şi că nu va putea atinge recordul naţional şi poate nici pe al său.

Nu şi-a spus ultimul cuvânt

Însă se încăpăţânează să rămână în cursa competiţională. Simte că poate să mai facă ceva pentru atletismul românesc. „Acum sunt la Poiană, în cantonament şi mă simt ceva mai bine. De dureri nu voi scăpa niciodată. Nu mi-am spus ultimul cuvânt în atletism”, spune  convins Ştefan.

Şi ca să-şi sporească forţele, nici nu se gândeşte la o eventuală retragere. Ce-ar putea face după? „Cu siguranţă nu mă voi apuca de antrenat. E frumoasă viaţa de sportiv, cu toate deplasările ei, însă mi-a ajuns”, se explică atletul legitimat la Iaşi şi Bucureşti.

Obiectiv 2009: baremul pentru Mondiale

A ratat Jocurile Olimpice de la Beijing, iar accidentările din ultimul timp nu-i dau speranţe să se gândească la ediţia următoare, cea de la Londra, din 2012. Ştefan Vasilache îşi reia cursul firesc, cu paşi mărunţi şi obiective din viitorul apropiat. Sezonul următor se apropie cu paşi repezi.

„Londra e departe. Nu îndrăznesc să mă gândesc până acolo. Ceea ce ştiu deocamdată este că vreau să îndeplinesc baremul pentru Campionatele Mondiale, măcar pe cel B, de 2,28 de metri, şi să fac un rezultat bun la Europenele din sală”, încheie Ştefan.