Locul unde timpul se măsoară în metri 

În 1950, o expediţie franceză a escaladat Annapurna, fiind prima reuşită pe un vârf de peste 8.000 de metri. Ascensiunea a fost dură, alpiniştilor degerându-le degetele şi urechile. G În 1950, o expediţie franceză a escaladat Annapurna, fiind prima reuşită pe un vârf de peste 8.000 de metri. Ascensiunea a fost dură, alpiniştilor degerându-le degetele şi urechile

Situat în Nepal, în masivul Himalaya, vârful Annapurna este cunoscut drept cel mai periculos de escaladat, deşi este abia al zecelea ca înălţime (8.091) dintre „optmiari" (peste 8.000 de metri înălţime). De altfel, statisticile arată că pe culmile sale se înregistrează un deces la două expediţii reuşite, în timp ce pe K2 (8.611 m) raportul este de „unul la patru", iar pe Everest (8.848 m) de „unul la nouă".

Prima ascensiune reuşită pe un „optmiar"

De numele Annapurnei se leagă prima ascensiune reuşită pe un vârf de peste 8.000 de metri. În 3 iunie 1950, alpiniştii francezi Maurice Herzog şi Louis Lachenal au dat atacul victorios asupra muntelui, într-o primă incursiune a unor europeni în zona centrală a Nepalului.

Reuşita a fost extrem de dificilă, la acea vreme hărţile făcute acelei regiuni fiind sumare - din acest motiv, temerarii au petrecut câteva săptămâni pentru recunoaştere, pentru a găsi cele mai bune şi sigure trasee, dar şi pentru a... identifica vârfurile. Cum până atunci omul nu ajunsese pe un „optmiar", alpiniştii francezi, în număr de nouă, au avut de ales între a urca pe Dhaulagiri sau pe Annapurna. S-au decis pentru ultimul, considerându-l mai uşor de urcat. Ceea ce nu era deloc adevărat.

Spre deosebire de „himalaiştii" (n.a. alpinişti specializaţi în Himalaya) de astăzi, care beneficiază de echipament modern, posibilităţi de comunicaţie şi de orientare sofisticată, cei care au urcat în 1950 se confruntau cu mari probleme, îndeosebi cu lipsa oxigenului. La coborârea de pe Annapurna, Herzog şi Lachenal aveau degetele de la picioare şi urechile degerate, fiind nevoie ca ele să fie amputate... De asemenea, razele soarelui reflectate de zăpadă au provocat tulburări de vedere unor membri ai expediţiei. Din acest motiv, cei valizi au fost nevoiţi să-i care în spate pe colegii lor...

Colibăşanu l-a urcat din a treia încercare

În vârstă de 33 de ani, medicul timişorean Horia Colibăşanu şi-a câştigat reputaţia unui alpinist de valoare. Cu ascensiuni reuşite pe K2 (8.611 m / 2004), Manaslu (8.163 m / 2006), Dhaulagiri (8.167 m / 2007) şi Shishapangma (8.013 m / 2009), toate în premieră pentru România, el a reuşit la sfârşitul lunii aprilie să urce şi pe Annapurna.

A fost a treia încercare a sa de a ajunge acolo, precedentele fiind compromise de vremea neprielnică. De altfel, anul trecut, pe culmile acestui vârf şi-a pierdut viaţa unul dintre colegii săi de expediţie, Inaki Ochoa de Olza (Spania). Nu întâmplător, în momentul în care a urcat pe Annapurna, anul acesta, timişoreanul a scos şi steagul Navarei, regiunea de unde era originar bunul său prieten. Printre cei care au ajuns pe Annapurna cam în aceeaşi perioadă cu Colibăşanu s-a aflat şi alpinista sud-coreeană Oh Eun-Sun (44 de ani).

Reuşita sud-coreencei este contestată

Ea s-a proclamat prima femeie din lume care a urcat pe toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 m ale planetei. Unii experţi contestă faptul că ar fi urcat pe Kanchenjunga, în mai anul trecut. Îndoielile au apărut când s-a studiat fotografia pe care a prezentat-o ca probă. Roca era fără urme de zăpadă, în timp ce imaginile surprinse de o expediţie iberică, aflată pe vârf, în aceeaşi zi, arată că tocmai ninsese...