Campion sub cerul liber

Pentru România, patinajul artistic a devenit, în ultimii ani, un sport exotic

Creată în secolul al XIX-lea, baza aparţinând Societăţii de Patinaj din Braşov îi atrage pe copiii din oraş, deşi suprafaţa cu gheaţă nu este acoperită. În vârstă de 16 ani, braşoveanul Vlad Ionescu visează să se califice la CM de juniori, deşi se pregăteşte pe un patinoar în aer liber...

Pentru România, patinajul artistic a devenit, în ultimii ani, un sport exotic, în sensul că numărul celor care îl practică în mod organizat, legitimaţi la cluburi, a scăzut dramatic, una dintre cauze fiind lipsa condiţiilor de pregătire. Deloc întâmplător, Zoltan Kelemen, reprezentantul ţării noastre la Jocurile Olimpice de la Vancouver, este singurul senior în activitate... Ceea ce face imposibilă organizarea Campionatului Naţional, de pildă.

Aşezat în centrul ţării, într-un cadru ideal pentru practicarea sporturilor de iarnă, oraşul Braşov este printre puţinele aşezări de la noi unde acestea se mai bucură de sprijin pe plan local şi spre care se îndreaptă cei mici. Iar suprafaţa cu gheaţă aparţinând Societăţii de Patinaj (fosta bază Olimpia) îi atrage pe o parte dintre ei, o grupă de 40 fiind iniţiată în tainele acestui sport de Manuela Cristudor, care profesează ca antrenor de patinaj artistic, pe plan local, din 1984 după ce a absolvit IEFS-ul.

Aşteaptă inaugurarea Patinoarului Olimpic

Campion naţional de juniori, Vlad Ionescu (va împlini 16 ani pe 12 februarie) este braşovean, fiind legitimat la Sport Club Municipal. Prezentat ca o speranţă a patinajului artistic de la noi - a ocupat locul 11 la Grand Prix-ul de la Cape Town 2008 şi 14 la cel de la Budapesta, anul trecut, la juniori -, a început prin a juca hochei.

"Am mai făcut schi, înot şi tenis. Mi-a plăcut mai mult patinajul. Cred că mi se potriveşte cel mai bine. Şi am început să am rezultate. Mama m-a încurajat tot timpul. Ea a făcut gimnastică, la Oneşti, însă îi place foarte mult patinajul. Ea ne-a susţinut atât pe mine, cât şi pe sora mea, Anca, să practicăm acest sport", ne-a mărturisit Vlad Ionescu.

Aflat între primii o sută de sportivi din lume (locul 61), la categoria sa de vârstă, braşoveanul are ca obiectiv calificarea la Campionatul Mondial de juniori din acest an. "Calificările vor avea loc la Europene. Trebuie să mă clasez între primii 20. Şi la juniori concurenţa este foarte mare. Ruşii domină. Chinezii sunt foarte buni. Francezii, de asemenea. Iar nouă, românilor, ne este foarte greu să obţinem rezultate în condiţiile în care nu avem unde să patinăm. Abia aştept să se deschidă noul patinoar din Braşov (n.r. va fi inagurat pe 17 februarie)".

Fără o susţinere financiară importantă, Vlad Ionescu s-a pregătit până acum fie la "Olimpia", fie pe gheaţa naturală a lacului din Poiana Braşov.

"E greu să te antrenezi sub cerul liber. Dacă e soare se topeşte gheaţa, dacă plouă nu poţi să mai faci nimic. A venit şi gerul din ultimele zile", ne-a declarat cel despre care antrenoarea Manuela Cristodur, cu care se pregăteşte de şase ani, are numai cuvinte de laudă.   

Trei patinatori braşoveni au concurat la JO din 1936

Aflat la poalele Tâmpei, patinoarul a fost amenajat pe un teren cumpărat la sfârşitul secolului XIX, din donaţiile unui grup de patinatori germani. Aceştia fondaseră în 1880 Societatea de Patinaj Braşov, iar în 1895 au finalizat sediul clubului, o clădire în stil tirolez proiectată de arhitectul Paul Brang.

În acest loc braşovenii au început să practice patinajul artistic, dintre ei ridicându-se şi primii campioni. Foarte cunoscuţi pe atunci au fost cei care au participat la JO de la Garmisch Partenkirchen, în 1936: Roman Turusanco, locul 19 la individual, respectiv cuplul Irka Timicik şi Alfred Eisenbaisser, care a terminat pe locul 13. Naţionalizată în 1948, baza a fost redată patinajului după evenimentele din decembrie 1989.