Tenisul, în moarte clinică!

Lipsa fondurilor şi a strategiilor pe termen lung au distrus un sport care în trecut ne-a adus mari satisfacţii la nivel mondial Nume precum Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, din

Lipsa fondurilor şi a strategiilor pe termen lung au distrus un sport care în trecut ne-a adus mari satisfacţii la nivel mondial

Nume precum Ilie Năstase, Ion Ţiriac, Virginia Ruzici, din vechea gardă, sau Adrian Voinea, Andrei Pavel, Irina Spârlea sau Ruxandra Dragomir, dacă ne raportăm la sportivi de după 1990, au menţinut mereu viu interesul românilor pentru tenis, atât în ţară, dar mai ales în străinătate. De ceva vreme însă, am dispărut din elita sportului alb. Ilie Năstase spune că lipsa pregătirii în străinătate dăunează. Floricel Tomai, antrenorul lui Hănescu, reclamă lipsa banilor şi a strategiilor pe termen lung.

Primul turneu de Grand Slam din acest an, Australian Open, pare să indice faptul că tenisul de mare calitate vine din estul Europei. Novak Djokovic s-a impus în finala masculină, în timp ce competiţia feminină a fost câştigată de rusoaica Maria Şarapova.

Mai mult, în semifinalele turneului au jucat două sârboiace, o rusoiacă şi o slovacă. În acest context, trebuie amintită şi performanţa înregistrată de poloneza Agnieszka Radwanska, care la 19 ani a reuşit să ajungă în faza sferturilor de finală, după ce pe parcurs a trecut de a doua favorită a competiţiei, rusoaica Kuzneţova.

Prin comparaţie, România şi-a pierdut ambii băieţi, Hănescu şi Pavel, în chiar primul tur, la fel cum s-a întâmplat cu Raluca Olaru, Sorana Cîrstea şi Monica Niculescu. Singura care a depăşit faza inaugurală a fost Edina Gallovits, care apoi a pierdut în faţa Jelenei Jankovici.

Într-un top al ţărilor din această parte a Europei cu jucători şi jucătoare în Top 200, România se află pe locul şase, cu şapte reprezentanţi. Astfel, noi ne aflăm la egalitate cu Serbia şi Croaţia, în timp ce primele trei locuri sunt ocupate de Rusia (34 reprezentanţi), Cehia (20), şi Ucraina (9). Dar, spre deosebire de adversarii noştri, care obţin constant victorii în diverse turnee ATP sau WTA, România nu se prea poate lăuda cu aşa ceva.

Rezultatele bune vin din străinătate

Cei implicaţi în fenomen cred că noi nu putem fi competitivi din cauza banilor. "Toţi cei care s-au născut în Est şi au obţinut rezultate sunt cei care se antrenează în străinătate. Ăsta este principalul motiv pentru care au succes. Eu mă chinui de zece ani să fac academie de tenis în România şi nu se poate. În aceste condiţii, este greu să ai cine ştie ce pretenţii", ne-a spus preşedintele Federaţiei Române de Tenis, Ilie Năstase.

În schimb, Floricel Tomai, antrenorul lui Victor Hănescu, crede că problema este foarte complexă şi sensibilă. "În ţară nu avem programe pentru a descoperi elitele. Dacă am avea astfel de programe, şi sponsori ar fi mai mulţi. Nu este atât de important ca un jucător să se pregătească afară. Oricum, asta se face abia la 16-17 ani. Dar noi nu ajungem nici măcar în faza de a trimite jucători în străinătate pentru că ne lipsesc aceste programe. În această perioadă, asistăm şi la o scădere în popularitate a tenisului.

Costurile pentru a ţine un copil la tenis sunt prea mari, iar banii se câştigă destul de greu. În plus, pot apărea şi accidentări, iar atunci se pierde investiţia. Iar atunci părinţii se îndreaptă către sporturi mai puţin riscante", a spus Tomai. "Păi Ciprian Porumb, Raluca Olaru sau Sorana Cîrstea sunt ajutaţi de Adidas sau Octagon. Dar, americanii nu vin să te sponsorizeze la opt ani, ci la 16-17 ani, ca să poată câştiga ceva de pe urma ta. Important este să avem 10 jucători precum Porumb din care o să iasă unul sau doi, dar noi nu avem aşa ceva", a mai precizat antrenorul lui Victor Hănescu.

Perioade grele au avut şi alţii

România este cunoscută drept o naţiune cu rezultate deosebite în tenis. În 1919, Nicolae Mişu câştiga concursurile internaţionale desfăşurate la Monte Carlo, dar adevărate rezultate individuale au apărut odată cu lansarea cuplului Ion Ţiriac - Ilie Năstase. Cel din urmă chiar a fost desemnat, în 1973, cel mai bun jucător al anului şi a fost distins cu Racheta de Aur.

Apoi a ieşit la rampă Virginia Ruzici, care în 1979 s-a clasat pe locul cinci. După 1990, România a fost reprezentată cu succes de jucători ca Irina Spârlea, Ruxandra Dragomir, Andrei Pavel, Adrian Voinea sau Răzvan Sabău, care însă şi-au efectuat o mare parte a pregătirii în perioada comunistă.

De atunci, niciun jucător sau jucătoare nu a mai repetat performanţele predecesorilor. "Avem câţiva jucători buni în spate, dar este greu să reuşeşti în tenisul actual", a explicat Năstase.

La fel stau lucrurile şi în vecini. De exemplu, în decembrie 2003, Serbia avea un singur băiat în top 200, Janko Tipsarevici. În decembrie 2007, găsim cinci sârbi în Top 200, iar unul dintre ei ajunge chiar pe locul trei mondial, Novak Djokovici. Şi croaţii pot fi luaţi drept exemplu. În anul 2000, erau numai doi jucători în top 200, dar în anul 2005, când au câştigat Cupa Davis, Croaţia avea cinci tenismeni între cei mai buni 2.000, dintre care unul, Ivan Ljubicici, aflat pe poziţia a noua.

Avem multe fete talentate care însă nu-şi permit să călătorească la toate turneele pe care ar trebui să le joace. Şi dacă nu ai bani să călătoreşti, să plăteşti un antrenor să se ţină după tine, un preparator fizic, nu ai cum să ajungi sus.

Sorana Cîrstea

Ilie Năstase: "Sportul ia cel mai puţin de la buget"

Preşedintele Federaţiei Române de Tenis, Ilie Năstase, crede că o mare parte din vină pentru lipsa de rezultate se datorează şi guvernului, care nu pare interesat de educaţia fizică. "Sportul primeşte cel mai puţin de la bugetul de stat.

Păi avem pretenţii să-i batem pe francezi, dar nu avem bani pentru aşa ceva. Eu mă chinui să fac o academie de tenis de zece ani, dar nu se poate", a afirmat Ilie Năstase. Pentru anul 2008, sportul a primit de la buget suma de 65.573.000 RON, iar tenisul s-a ales cu 2.180.000 RON, mai puţin decât baschetul, boxul, halterele, judo sau luptele. Prin comparaţie, despre adversarii noştri din Cupa Davis se crede că ar vrea un buget de aproape 15.000.000 de euro.