Rapid, intruchiparea imperfectiunii

"Feyenoord este o echipa foarte puternica, disciplinata tactic si pragmatica. La cea mai mica greseala, reuseste sa speculeze si sa-si creeze ocazii de gol. Trebuie sa fim perfecti". Acestea sunt

"Feyenoord este o echipa foarte puternica, disciplinata tactic si pragmatica. La cea mai mica greseala, reuseste sa speculeze si sa-si creeze ocazii de gol. Trebuie sa fim perfecti". Acestea sunt concluziile trase de Razvan Lucescu dupa ce si-a vazut la lucru adversara din Cupa UEFA. Din pacate, la Rapid numai de perfectiune nu se poate vorbi in ultimul timp. O formatie care conduce cu 3-0 si apoi este egalata, acest lucru intamplandu-se in doua partide, nu cred ca poate vorbi despre perfectiune. Razvan Lucescu pleaca sa cucereasca Europa cu o echipa de jucatori care reusesc performanta de a-si da cu stangul in dreptul la fiecare meci. Cand nu greseste apararea, gafeaza portarul, cand intra in poarta Coman, Maftei si Marius Constantin prind niste zile execrabile, iar din cand in cand mai gafeaza si Lucescu Jr. In loc sa-si schimbe fundasii, care gresesc pe banda, Lucescu Jr umbla la atacantii, chiar si atunci cand acestia marcheaza trei goluri. De altfel, aceasta este diferenta dintre fotbalul autohton si cel european, sau diferenta dintre profesionisti si pseudo-profesionistii. Jucatorul din strainatate vine la antrenament si face exact ceea ce-i spune antrenorul, in caz contrar urmand sa fie dat afara. Romanului ii trebuie un tehnician care sa-l biciuiasca, care sa urle si sa-l injure pentru a efectua un anumit exercitiu. La fel se intampla si in cazul meciurilor. Lucescu Jr. a incercat o abordarea noua a relatiei antrenor-jucator, si anume aceea fara bici, fara pedepse. Dar acest experiment a dat gres, pentru ca romanii, mai ales aceia de la Rapid, nu apreciaza decat tehnicienii care injura si dau cu parul. Tocmai de aceea, rapidistii au sanse minime de a intra in grupele Cupei UEFA.