Mici, dar ambiţioşi

Deşi Federaţia Slovenă de Fotbal a fost afiliată la FIFA şi UEFA în 1992, adversara României de sâmbătă are deja două calificări la turnee de anvergură, Euro 2000 şi CM din 2002.

Deşi Federaţia Slovenă de Fotbal a fost afiliată la FIFA şi UEFA în 1992, adversara României de sâmbătă are deja două calificări la turnee de anvergură, Euro 2000 şi CM din 2002. Meciul Slovenia - România se va juca mâine, de la ora 21.30, în direct pe TVR 1

Atunci când vine vorba de stadioane sau bani investiţi în fotbal, slovenii gândesc mic, dar au performanţe. Cea mai mare arenă a ţării, chiar cea pe care va juca naţionala, Arena Petrol din Celje, are puţin peste 10.000 de locuri, iar bugetele echipelor de club sunt sub cele ale granzilor bucureşteni. În schimb, performanţa nu a ocolit fosta componentă a Iugoslaviei. Naţionala s-a calificat la două turnee finale importante, în timp ce Maribor Teatanic a reuşit în sezonul 1999-2000 să se califice în grupele Ligii Campionilor.

Marile succese ale fotbalului sloven se leagă de aşa-numitul "grup Katanec", un fel de Generaţia de Aur a slavilor. Sub bagheta fostului finalist al Cupei Campionilor cu Sampdoria, Srecko Katanec, fotbalişti sloveni precum Zahovici, Osterc, Rudonja, Nastja Cech sau Acimovici au realizat performanţe la care puţini visau. În 2000, după ce au eliminat surprinzător Ucraina lui Şevcenko şi Rebrov la baraj, slovenii au participat la Campionatul European din Belgia şi Olanda. Era cel mai bun an de până atunci din fotbalul sloven, având în vedere că Maribor Teatanic, campioana ţării, reuşise să devină prima echipă slovenă din istorie care se califică în grupele Ligii Campionilor. La Euro 2000, naţionala lui Katanec a reuşit să adune două puncte, terminând la egalitate cu Norvegia (0-0) şi cu Iugoslavia (3-3), după ce i-a condus pe iugoslavi cu 3-0.

Peste România

Preliminariile pentru Cupa Mondială din 2002 au arătat din nou cât de valoros este nucleul care se formase la naţională în timpul lui Katanec. Alb-verzii au mers din nou la un turneu final, învingând de această dată la baraj România. Turneul din Coreea şi Japonia a reprezentat însă sfârşitul generaţiei lui Osterc şi Rudonja. Slovenii au pierdut toate cele trei meciuri din faza grupelor, cu Spania, Paraguay şi America de Sud. Era totuşi o performanţă remarcabilă pentru o ţară care are, conform datelor oferite de Federaţia Slovenă de Fotbal, doar 372 de fotbalişti profesionişti.

Sunt mai fericiţi decât noi

Slovenia este cea mai norocoasă dintre fostele republici iugoslave, iar asta se vede în gradul de dezvoltare economică a acestei mici, dar încântătoare ţări. Şansa slovenilor a fost că, în 1991, când şi-au proclamat independenţa, armata sârbă nu a putut interveni în forţă, Croaţia opunându-se intenţiei autorităţilor de la Belgrad de a trimite trupe spre Ljubljana folosind teritoriul său.

Astfel, micuţa republică a reuşit să se dezvolte într-un climat relativ normal. Slovenia, al cărei al treilea oraş ca mărime este Celje, cel care va găzdui partida în care România speră să câştige trei puncte, are la ora actuală cel mai mare produs intern brut pe cap de locuitor dintre toate ţările foste comuniste: în jur de 18.000 de euro pe an. Salariul mediu pe economie este de peste 900 de euro, în ciuda faptului că o mare parte a economiei este încă în mâinile statului, iar investiţiile străine sunt scăzute. Din fericire pentru sloveni, ţara lor prezintă un foarte ridicat interes turistic, deoarece are deschidere la Marea Adriatică şi oferă vizitatorilor numeroase zone montane superbe, dar şi vestigii istorice.

Au un autoturism la fiecare două persoane

Istoria acestei ţări se leagă de cea a fostului Imperiu Austro-Ungar, iar tradiţia face ca tinerii sloveni să fie interesaţi de învăţarea limbii germane: 78% din elevi învaţă această limbă în şcoli, faţă de numai 10% care sunt interesaţi de franceză.

În România, doar 12% din elevi studiază germana, faţă de 86% care optează pentru franceză. Aproape 90% din populaţia slovenă cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani a terminat liceul, faţă de numai 77% din aceeaşi categorie românească. De asemenea, dacă aproape 20% din românii între 18 şi 24 de ani nu au mai ajuns să termine liceul, doar cinci procente din corespondenţii sloveni au abandonat şcoala în acelaşi mod. Decalajul economic dintre fosta republică iugoslavă şi România este evident. Aproape unul din cinci concetăţeni de-ai noştri trăieşte la limita subzistenţei, în timp ce doar 12% din sloveni se află în aceeaşi situaţie. De asemenea, dacă la fiecare 1.000 de locuitori ai României se contorizează aproximativ 200 de maşini personale, în ţara adversarilor noştri de mâine se înregistrează cam o maşină la fiecare doi locuitori.