Emre, geniul salvat de Hagi şi Popescu

Unul dintre cei mai talentaţi şi controversaţi jucători din istoria Turciei, Emre Belozoglu, a revenit în lumina reflectoarelor graţie calificării Turciei la Campionatul European de anul

Unul dintre cei mai talentaţi şi controversaţi jucători din istoria Turciei, Emre Belozoglu, a revenit în lumina reflectoarelor graţie calificării Turciei la Campionatul European de anul viitor.

La 27 de ani, Emre e din nou erou naţional. A condus naţionala Turciei spre calificarea la Euro 2008 din postura de căpitan, reuşind să treacă de o perioadă neagră în care a fost acuzat de rasism şi suspendat de UEFA pentru participarea la o bătaie generală după un meci cu Elveţia.

Emre a supravieţuit de unul singur tuturor şocurilor din cariera sa de până acum, însă în viaţa micuţului mijlocaş turc a existat un episod peste care nu ar fi trecut fără ajutorul mentorilor săi, Gică Hagi şi Gică Popescu.

"În Turcia sunt siguri că e cel mai bun fotbalist din istoria ţării". Aşa îl descria pe Emre Belozoglu în 2005 managerul de atunci al lui Newcastle, Graham Souness.

Clubul englez tocmai îl transferase pe turc de la Inter Milano pentru cinci milioane de euro şi credea că s-a ales cu o superafacere. Ceea ce nu ştiau "coţofenele" era că mijlocaşul turc nu poate fi o garanţie. Întreaga lui carieră a pendulat constant între străluciri de geniu şi momente de criză.

Cei doi Gică

Emre Belozoglu a fost lansat în fotbalul mare de Galatasaray Istanbul, pe vremea când avea doar 16 ani. A debutat pentru "Cim Bom Bom" în sezonul 1996-1997, însă abia în următoarea stagiune a reuşită să se impună ca jucător la prima echipă a galben-roşilor, aflată în acea perioadă în "Zodia Hagi", cel mai bun jucător din istoria Superligii din Turcia.

Jucător sclipitor de picior stâng, Emre s-a apropiat atunci rapid de Hagi, mentorul său. Şi bine a făcut, pentru că, la prima mare încercare din carieră, "Regele" i-a fost alături. Liderul defensivei Galatei de atunci, Gică Popescu, povesteşte: "Era al naibii de ambiţios şi avea calităţi extraordinare pentru vârsta lui, în special mulţumită centrului de greutate foarte jos.

Şefii Galatei au fost aproape să-i facă o mare nedreptate în 1997, când era la începuturi. Nu l-au plăcut şi erau hotărâţi să-l trimită în a doua ligă. Atunci am intervenit eu şi Hagi şi i-am rugat să aibă răbdare cu el, pentru că merită o nouă şansă.

Imediat după discuţie, l-au folosit într-un meci cu Borussia Dortmund în Liga Campionilor, dar a fost schimbat după primele 25 de minute. Le-am spus atunci că nu aşa se creşte un tânăr fotbalist. Cert e că l-au mai lăsat să arate ce poate şi i-a impresionat pe toţi. Dacă Hagi era <> , el a devenit rapid <> ".

"Suntem mândri de el"

Tot Gică Popescu îşi aduce aminte cum Galatasaray l-a pierdut prosteşte pe Emre. "În 2001 s-a dus gratuit la Inter Milano, după o mare gafă a conducerii clubului. Erori de management de acest gen sunt frecvente la cluburile din Turcia. Eu şi Gică Hagi suntem mândri că am putut ajuta un asemenea jucător. Ţin minte că la antrenamente era mereu pe lângă Hagi.

Ştia când să asculte şi să fure meserie de la el. În timpul meciurilor, Gică îl lăsa să şi bată unele lovituri libere", îşi aminteşte Popescu. Galata a făcut aceeaşi greşeală în 2005 cu francezul Frank Ribery. Adus la echipă într-un moment în care Hagi era antrenor, Ribery nu şi-a primit luni bune salariul de la club. A reuşit astfel să rupă contractul cu turcii şi a plecat la Olympique Marseille. Clubul francez l-a vândut în acest an la Bayern pentru 26 milioane de euro.

Când mă gândesc la Hagi, mă gândesc la o persoană extrem de importantă pentru viaţa mea, nu doar la un mare fotbalist.

Printre favoriţii lui Pele

De la debutul în Premier League, Emre a ieşit în evidenţă prin goluri cruciale pentru Newcastle, dar şi din cauza acuzelor de rasism. La naţională, lucrurile au stat la fel. A fost suspendat de UEFA pentru patru meciuri după ce a participat la o bătaie generală la finalul unui meci de pe teren propriu cu Elveţia. În 2004, la centenarul FIFA, Emre a fost inclus de brazilianul Pele printre "cei mai buni 100 de fotbalişti în viaţă", listă care conţine de fapt 125 de jucători.