"Benfica, decepţia carierei mele"
0Unul dintre cei care au purtat tricoul Universităţii Craiova în acele meciuri de pomină cu portughezii, de acum 24 de ani, a fost Sorin Cârţu. Eşecul suferit atunci l-a marcat pentru
Unul dintre cei care au purtat tricoul Universităţii Craiova în acele meciuri de pomină cu portughezii, de acum 24 de ani, a fost Sorin Cârţu. Eşecul suferit atunci l-a marcat pentru totdeauna pe fostul atacant.
Sorin Cârţu este un oltean prin definiţie. Indiferent de ce echipe antrenează, sângele său tot alb-albastru va rămâne. Când vorbeşte despre Universitatea parcă este cel mai fericit om din lume. Povesteşte despre atmosfera incredibilă de atunci din echipă, dar şi despre moartea Craiovei Maxima. Tehnicianul analizează şi şansele echipelor noastre în Cupa UEFA, admiţând că Dinamo are şanse mai mari de calificare faţă de Steaua.
- Domnule Cârţu, care era atmosfera în lotul de atunci al Ştiinţei?
- Pe vremea aceea eram un grup foarte unit, ţineam unii la alţii ca şi cum am fi făcut parte din aceeaşi familie. Universitatea Craiova ajunsese la acel moment o echipă care se putea bate aproape cu oricine. Am simţit toţi atunci că este o şansă unică pentru noi să ajungem în finala Cupei UEFA. Din păcate, nu a fost să fie.
- Cum a rămas în memoria dumneavoastră acest eşec, după ce Ştiinţa a fost atât de aproape de actul final al unei competiţii atât de importante?
- Eliminarea în faţa Benifcăi Lisabona a fost cea mai mare decepţie din cariera mea. A fost cea mai mare decepţie, punând la socoteală şi cariera mea de antrenor, în care nu am trăit o asemenea tristeţe. Decepţia noastră, a tuturor, după acel 0-0 de la Lisabona, a fost fără egal. Ne-am dat seama în vestiar, după ce s-a încheiat partida din deplasare, că am ratat o şansă istorică. Am simţit că nu vom mai avea alta în cariera noastră. Dacă mă gândesc bine însă, după alţi doi ani am avut o altă ocazie de a ajunge aproape la acelaşi nivel, când am fost eliminaţi de NK Zeljeznicar Sarajevo, dar nu ne-a mai ieşit. De fapt, cam atunci a fost şi finalul generaţiei noastre, atunci a murit Craiova Maxima.
- Ce i-a lipsit atunci Universităţii să treacă de Benfica?
- N-aş putea spune. Am avut ghinion, pentru că portughezii nu erau mai valoroşi ca noi. A fost şi acel şut în bară al lui Zoli Crişan. Ştiţi că se zice că acea transversală ar fi fost mai jos decât ar fi trebuit, dar n-aş putea spune dacă aşa a fost în realitate sau sunt speculaţii. Până la urmă am părăsit competiţia fără să fim înfrânţi. Şi mai este ceva. Am tot stat şi m-am gândit că poate asta este soarta acestei echipe, a acestui oraş. Poate că îi este scris să realizeze totul cu mari suferinţe, cu eforturi de nedescris. După cum vedeţi, şi în ultimii ani Craiova a fost lovită din toate direcţiile.
- Se poate face vreo paralelă între întâlnirea de atunci, dintre Universitatea şi Benfica, şi cea de zilele acestea dintre Dinamo şi portughezi?
- E greu de spus. Fotbalul s-a schimbat, situaţia este alta. După părerea mea, Dinamo are şanse 50-50% în confruntarea cu Benfica. Va fi un meci foarte greu, dar dinamoviştii au capacitatea să facă două meciuri bune. După părerea mea, steliştii au şanse mult mai mici cu Sevilla, faţă de cele ale lui Dinamo cu Benfica. Dacă portughezii mai pot fi bătuţi, spaniolii sunt cea mai rapidă echipă din lume.
N-am rămas în străinătate pentru că eram iubiţi foarte mult în ţară. Ţin minte că, la un meci de campionat din provincie, crainicul a spus la staţia de amplificare: <> .
Aurel Ţicleanu
Sindromul lusitan
Benfica a pus mari probleme echipelor româneşti în cupele europene şi ne-a provocat mari traume. Cea mai mare: ratarea finalei Cupei UEFA în 1983 de către Universitatea Craiova
Dinamo dă piept cu Benfica Lisabona în "16"-imile Cupei UEFA, iar turul este programat miercuri seară, de la ora 22.00, la Lisabona. O statistică simplă relevă faptul că formaţiile noastre nu au prea mare noroc când se întâlnesc cu formaţia "vulturilor". Prima mare performanţă a unei echipe din România s-a întâmplat în 1983, atunci când Universitatea Craiova atingea semifinalele Cupei UEFA. Asta după ce eliminase formaţii mult mai bine cotate precum Fiorentina, Bordeaux şi Kaiserslautern.
Disputată în preajma unei istorice victorii a tricolorilor în faţa campioanei mondiale Italia, semifinala cu Benfica naşte şi acum mari polemici şi regrete printre fanii Craiovei Maxima. Oltenii au remizat pe stadionul "Da Luz", scor 0-0, fără a se lăsa intimidaţi de sonoritatea numelor pe care le-au întâlnit: Chalana sau Filipovici. Pe 20 aprilie 1983, s-a jucat poate cel mai important meci din istoria "alb-albaştrilor". Ilie Balaci a deschis scorul în minutul 16, iar Crişan s-a jucat cu ocaziile, expediind balonul în bara transversală. Lusitanii şi-au revenit după pauză şi au marcat prin Filipovici, actualul preşedinte al Federaţiei de Fotbal din Muntenegru, calificându-se mai departe datorită golului reuşit în deplasare. Antrenorul celor de la Benfica era Sven Goran Erikson, selecţionerul Angliei la Cupa Mondială din 2006.