Ambiţie şi perseverenţă

Câştigătoare a celei de-a şaptea ediţii a Premiului de Excelenţă în sport, acordat de ziarul Adevărul şi de firma Special Media, fosta campioană olimpică, mondială şi europeană la

Câştigătoare a celei de-a şaptea ediţii a Premiului de Excelenţă în sport, acordat de ziarul Adevărul şi de firma Special Media, fosta campioană olimpică, mondială şi europeană la atletism Gabriela Szabo crede că întreaga ei carieră s-a clădit pe ambiţie, perseverenţă şi foarte multă muncă.
- Ce reprezintă acest premiu pentru tine?
- M-a surprins, în primul rând, că ziarul Adevărul s-a gândit la mine, pentru că în ultimii doi ani, după tot ceea ce am făcut pentru România, nimeni nu a considerat că merit vreun premiu. E dureros că performanţele mele, care au bucurat la un moment dat, au fost atât de repede uitate. Este o satisfacţie să constat că Adevărul şi cititorii săi nu m-au uitat.
- De ce ai renunţat la sport la o vârstă la care alţii nici măcar nu se gândesc la retragere?
- M-am lăsat la 28 de ani. Campionatul Mondial de la Paris, din 2003, când m-am clasat doar pe locul 11, a fost un semnal. Nu a fost vorba despre o lipsă de motivaţie, ci de o oboseală fizică şi psihică acumulată în mulţi ani. În plus, era din ce în ce mai greu să stau atât de mult timp departe de cei dragi. Cred şi că, la un moment dat, rezultatele mele au deranjat. S-a spus chiar că sunt un robot pus pe pistă să alerge. Nu am dat importanţă acestor vorbe, mi-am văzut de ale mele.
- Cum te caracterizezi ca sportivă?
- Am fost o sportivă muncitoare, foarte puternică din toate punctele de vedere. Înfrângerile nu m-au demoralizat, ci, din contră, m-au ambiţionat şi mai tare. Am fost o luptătoare. Perseverenţa şi ambiţia cred că sunt principalele mele calităţi.
- Acum eşti angajată a Federaţiei de Atletism. Nu ar fi fost mai comod să stai acasă şi să trăieşti liniştită din banii pe care i-ai câştigat ca sportivă?
- După retragere am fost confuză. Stăteam mult acasă, fără să fac nimic. Acum este o altă etapă din viaţa mea. Vreau să acumulez experienţă, să cunosc oamenii. Mi-am luat un Master în antropologie motrică şi m-am înscris la doctorat. Sunt un om activ, dar mai liniştit, pentru că nu mai există stresul performanţei.
- În vară, cu prilejul Internaţionalelor României, vei organiza o festivitate de retragere oficială din activitatea competiţională. Ce mari sportivi vor veni la Bucureşti?
- Sunt mulţi pe care îi doresc aproape la acest eveniment. Mă gândesc la etiopianul Haile Gebreselassie, la marocanul Hicham El Guerrouj sau la fostele mele adversare şi prietene, mozambicana Maria Mutola şi britanica Kelly Holmes. Sper să poată veni, deşi ne vom afla în plin sezon competiţional, când toţi au un program încărcat.