Academia lui Hagi

Aproape 50 de muncitori lucrează câte 12 ore pe zi pentru a finaliza la timp Academia de Fotbal „Gheorghe Hagi“.

Pe şoseaua de centură dintre Constanţa şi Ovidiu se lucrează indiferent de vremea de afară. Fostul căpitan al echipei naţionale de fotbal Gheorghe Hagi a demarat lucrările pentru ceea ce va fi cea mai mare bază sportivă din România.

„A venit momentul ca şi eu să ofer cât mai multor copii şansa de a se pregăti la cel mai înalt nivel şi de a avea performanţe mai mari decât ale mele“, spunea „Regele“ la lansarea oficială a academiei.

Acesta este cel mai mare proiect de acest gen din Europa de Est şi cuprinde nouă terenuri de fotbal, suprafeţe pentru tenis şi baschet, piscină, restaurant, hotel de cinci stele, şcoală şi sală pentru ­fitness, saună şi masaj. Construcţia a început în urmă cu două luni, iar, în acest moment, aproape 50 de muncitori lucrează câte 12 ore pe zi. 

Stadion la standardele UEFA

Pe şantierul de la Ovidiu, angajaţii au reuşit să finalizeze netezirea pământului, care era amplasat în vale. În partea din faţă a terenului cu suprafaţa de 6,9 hectare se vor ridica cele trei corpuri de clădiri, care ocupă în total peste 6.000 de metri pătraţi. În spate, în aproximativ trei luni, vor fi gata cele nouă terenuri de fotbal, dintre care unul este cel pe care va evolua echipa mare. FC Viitorul va avea şi o tribună de 3.000 de locuri.

În momentul de faţă, Hagi şi arhitecţii angajaţi lucrează la un proiect pentru ca stadionul să fie extins în doi ani şi să aibă o capacitate de 15.000 de locuri la cele mai înalte standarde impuse de UEFA. Data la care prima parte a construcţiei trebuie finalizată este 15 mai 2010, iar la 1 iunie urmează să debuteze prima competiţie organizată la academie, Cupa „Gheorghe Hagi“ pentru copii.

Ştefan Abramovici, conducătorul lucrărilor şi omul care s-a ocupat, printre altele, de construcţia arenei „Dr. Constantin Rădulescu“ din Cluj, a stadionului naţional al Israelului din Tel Aviv şi de modernizarea lui „Ion Oblemenco“ din Craiova, este optimist în privinţa bazei sportive. „Este un proiect grandios. Va fi a treia cea mai mare academie fotbalistică din Europa. Totul va fi gata la timp“, a spus Abramovici pentru „Adevărul“.

Pentru că academia va fi gata doar peste doi ani, Hagi ­şi-a luat măsuri de precauţie. Astfel, el a lansat primele proiecte şi a strâns peste 30 de juniori, care stau la Hotelul Iaki şi se antrenează pe patru terenuri închiriate. În această vară, „Regele“ va stabili structura grupelor de copii şi juniori. Grupele între şapte şi nouă ani vor avea câte 50 de elevi fiecare, cele între 10 şi 12 ani – câte 25, iar 66 cei mai talentaţi ­puşti vor fi antrenaţi la cel mai înalt nivel. Cu excepţia celor mai buni 25, fiecare va plăti o taxă de 150 de lei lunar.

Echipa academiei,în Liga a III-a

Proiectul lui Hagi este cel mai mare din Europa de Est

Săptămâna trecută, Gică Hagi a bătut palma cu oficialii echipei CS Ovidiu pentru preluarea locului în campionatul Ligii a ­III-a din sezonul viitor. Noua echipă se va numi FC Viitorul Constanţa.

Academia de Fotbal ­„Gheorghe Hagi“ a preluat finanţarea şi o parte din jucătorii care sezonul trecut au fost la un pas de a promova în eşalonul secund, obiectiv ce rămâne în vigoare şi pentru ediţia următoare de campionat. Echipa se va baza pe un lot de jucători tineri, proveniţi în marea lor majoritate din rândurile academiei.
„Pun presiune pe antrenorul Guda şi obiectivul din primul an va fi promovarea în eşalonul secund“, a anunţat Hagi.

Investiţiile făcute de fostul căpitan al naţionalei în acest proiect însumează 12 milioane de euro, o parte dintre acestea ­îndreptându-se şi către stadionul din Ovidiu, arenă ce a intrat în proces de renovare. Pentru funcţio­narea academiei se vor aloca anual două milioane de euro, iar în următorii ani se estimează că bugetul va fi amortizat prin vânzarea jucătorilor.

Motto: timp, tineri, talent

Pe şantierul de la Ovidiu au început primele lucrări

Hagi a explicat că s-a inspirat din modelul clubului Ajax Amsterdam atunci când a creat Academia de Fotbal. „Mi-am dorit să deschid această academie, pe care o consider o alternativă pentru copii şi juniori, segment de care trebuie să avem mare grijă. Am ales să mă implic în proiect, pentru că, atunci când lucrezi cu tineri, succesul este asigurat.

Numai în timp poţi crea ceva durabil şi de aceea numele de cod al proiectului este TTT, adică Timp, Tineri, Talent. Inspiraţia a fost clubul Ajax Amsterdam, club care produce cei mai mulţi jucători în Europa, club la care a evoluat şi idolul meu, Johann Cruyff. De la această academie nu vor pleca jucători în probe când va fi cazul să fie solicitaţi de alte formaţii“, a spus „Regele“.

Gheorghe Hagi a dezvăluit şi sistemele de joc pe care le vor învăţa copiii la academia sa: „Noi vom implementa copiilor jocul ofensiv, astfel că vor învăţa doar trei sisteme de joc: 4-3-3, 3-4-3, 4-3-2-1“, a spus fostul selecţioner al României.
Preşedintele Academiei de Fotbal este Pavel Peniu, iar director coordonator a fost desemnat Constantin Mareş. Antrenorii seniorilor sunt Marius Codescu şi Ianis Guda, în timp ce de pregătirea portarilor se ocupă Sorin Colgeac şi Emil Dobre. Juniorii academiei sunt pregătiţi de antrenori ca Ştefan Petcu sau Doru Carali.

Academia beneficiază deja de trei autocare, unul mare, precum cel al clubului Bayern München, şi două mai mici, toate oferite de Bavaria Motors, partener în proiect.  Hagi nu este primul fost jucător care a înfiinţat o şcoală de fotbal. Până acum, Nicolae Dobrin, ­Gheorghe Popescu, Viorel Moldovan, Helmuth Duckadam, Răzvan Raţ şi Viorel Ion s-au implicat în astfel de proiecte.

Proiectul Luceafărul

Primele două ediţii ale Cupei „Gheorghe Hagi“ au fost câştigate de Steaua Dunării Galaţi şi ACU Arad

Mai puţin de un deceniu, între 1978 şi 1985, clubul Luceafărul Bucureşti a funcţionat ca un centru de formare a tinerilor jucători, apogeul performanţei la nivel de echipă reprezentându-l bronzul cucerit de naţionala de tineret, în 1981, la Mondialele din Australia.

Luceafărul a produs vârfurile „generaţiei de aur“, Hagi şi Gică Popescu, dar cu patru ani înainte de Revoluţie centrul a fost desfiinţat, pentru a face loc unor centre olimpice pentru juniori, ce şi-au încetat activitatea ulterior. Ultima  generaţie olimpică a centrului de pregătire a fost UEFA 94, antrenată de Marcel Pigulea, din care au făcut parte Roşu, Contra sau Luţu. S-a încercat resuscitarea Luceafărului în 2004, dar proiectul a fost abandonat în toamna anului trecut.