Cum îţi revii financiar după Sărbători

Cu portofelul „subţiat”, primele două luni ale anului se anunţă dificile. Plătiţi doar ratele sau facturile presante, scurtaţi lista de cumpărături şi cheltuiţi inteligent. Abilitatea de a face faţă ispitelor vă va salva bugetul personal de la prăbuşire.

Puţinii bani rămaşi după risipa de Sărbători trebuie să fie drămuiţi cu grijă. Stabilirea unei liste de priorităţi, economiile făcute la cumpărături şi distracţii şi limitarea la cheltuielile strict necesare reprezintă strategia de “supravieţuire” financiară în această perioadă.

Prioritare: ratele

Ratele la bancă reprezintă prioritatea zero a lunii ianuarie, spun specialiştii în finanţe personale. Asta, din cauză că şi o întârziere de câteva zile vă poate duce în baza de date a Biroului de Credit.

“Ratele la credite sunt primele cheltuieli care ar trebui să fie luate în calcul în această lună. Chiar dacă majoritatea băncilor acceptă fără probleme întârzieri şi de 15 zile, de fapt, raportarea şi înscrierea în baza de date a rău-platnicilor de la Biroul de Credit rămâne la latitudinea Account Managerului din sucursala bancară. Unii recurg la această măsură chiar şi după doar trei zile de întârziere”, avertizează Raluca Dobre, analist financiar la brokerul de credite IpoteciDirect.

Spre deosebire de rate, facturile la utilităţi pot fi amânate chiar şi cu 60 de zile, termenul-limită de plată la energia electrică sau gaze. Providerii de internet şi televiziune prin cablu îşi păsuiesc şi ei clienţii până la 30 de zile de la data scandentă. Informaţi-vă asupra tuturor riscurilor înainte de a amâna o plată, dar ţineţi cont de faptul că întârzierile de câteva zile la plata acestor facturi sunt “taxate” cu mici penalizări şi nu cu o raportare într-o bază de date.

Folosiţi perioada de graţie

Cardurile pe care le-aţi golit de Sărbători nu ar trebui să reprezinte o bătaie de cap. Puteţi trece de prima lună a anului mai uşor dacă alegeţi să plătiţi dobânda şi comisionul percepute de bancă pentru fondurile folosite. De pildă, pentru 1.500 de lei, acestea ajung la 17 lei pe lună.

În plus, puteţi să vă folosiţi de perioada de graţie, unul dintre marile avantaje ale cardurilor de credit. “Aceasta este durata în care clientul poate folosi banii băncii fără să plătească dobânda. Durata acesteia variază de la o instituţie de credit de pe piaţă la alta, între 30 şi 55 de zile.

Atenţie, însă! De cele mai multe ori perioada de graţie se acordă doar pentru cumpărăturile făcute cu cardul la comercianţi, puţine bănci acordând perioadă de graţie pentru retragerile de numerar de la ATM-uri. Trebuie să aveţi grijă, pentru că valoarea cumpărăturilor efectuate în cursul unei luni trebuie rambursată integral la finele perioadei de graţie”, ne-a mai spus analistul financiar.

Să presupunem că utilizatorul unui card de credit are o limită de 1.500 de lei, iar cardul beneficiază de o perioadă de graţie de maximum 50 de zile. Presat de lipsa banilor lichizi, utilizatorul cardului face în ianuarie cumpărături de la comercianţi în valoare de 1.300 de lei.

Dacă banii sunt rambursaţi până pe 20 februarie, utilizatorul cardului nu datorează băncii niciun fel de dobândă. Strategia funcţionează doar dacă sunteţi atenţi la termenul maxim de rambursare. Dacă acesta este depăşit, penalizările practicate de bănci sunt aspre.

Strângem cureaua

“Atenţie la orice leu cheltuit! Perioada de austeritate, timpul necesar pentru a vă reveni după ce-aţi devalizat bugetul de Sărbători, poate cuprinde şi luna februarie. De aceea e bine să vă planificaţi foarte bine banii rămaşi”, mai avertizează Raluca Dobre de la IpoteciDirect.

Aceasta fiind perspectiva, lista de cumpărături cât mai scurtă, distracţiile ieftine şi magazinele de discount în care poate că nu intraţi în alte perioade ale anului sunt alte soluţii la îndemâna oricui. Multe dintre alimentele şi produsele de uz casnic de care aveţi nevoie în luna ianuarie au rămas în casă după ce aţi golit rafturile magazinelor înainte de Sărbători.

Şapte sfaturi pentru a vă proteja buzunarul

1. Strictul necesar. De fiecare dată când mergeţi la cumpărături, puneţi mai întâi totul pe hârtie. O listă bine întocmită şi “periată” de lucrurile de care nu aveţi neapărată nevoie poate fi salvatoare.

2. Produse ieftine. Cumpăraţi produse vrac sau din magazinele de discount. Acestea sunt mai accesibile.

3. Consum redus. Limitaţi consumul de energie electrică, gaze şi vorbiţi mai puţin la telefon. Economia astfel făcută se va simţi la facturile din luna următoare.

4. Fără mofturi. Nu prindeţi în bugetul din primele luni ale anului cheltuieli pe care le-ar presupune hainele şi încălţămintea. Renunţaţi şi la cumpărarea de electrocasnice noi.

5. Distracţii ieftine. O plimbare prin parc sau lectura unei cărţi pe care o aveţi deja în bibliotecă nu presupune nicio cheltuială.

6. Bani albi. Lăsaţi deoparte o mică sumă de bani pentru cheltuieli neprevăzute. Medicamentele pentru o răceală venită pe nepusă masă pot să vă dea peste cap calculele.

7. Buget personal. Ianuarie pare luna cea mai potrivită pentru a ţine un caiet cu socoteli. Notaţi fondurile de care mai dispuneţi şi cheltuielile estimate pentru săptămânile care au mai rămas până la următorul salariu.

Buget de criză pentru tot anul

Chiar dacă se simt încă apăraţi de criză, românii ar trebui să ia aminte la felul în care şi-au schimbat comportamentul ceilalţi europeni.

Britanicii de la “The Guardian” susţin că 9 din 10 cumpărători plănuiesc ca în 2009 să-şi reducă bugetul destinat cheltuielilor în magazine. Britanicii chestionaţi în cadrul unui sondaj spun că vor tăia, în anul care vine, mai ales bugetele destinate vacanţelor sau ieşirilor în oraş.

“Deşi 45% din ei spun că vor cheltui mai puţin pe concedii, iar alte 46 procente anunţă că vor tăia de pe listă ieşirile în oraş, doar 20% vor reduce sumele alocate mâncării cumpărate din magazine, iar 55% vor continua să cheltuiască pe haine”, mai scrie “The Guardian”.

Conform unui studiu Nielsen dat publicităţii în noiembrie, în caz de recesiune, românii sunt dispuşi să cheltuiască mai puţin pe haine noi (56%), să amâne achiziţia de noi aparate electronice sau electrocasnice (55%), să investească mai puţin în articolele casnice (43%) sau să investească mai puţin în mesele luate în oraş (38%).

Pe de altă parte, doar 16 la sută dintre români au declarat că ar cumpăra produse alimentare mai ieftine.