Cum ne protejăm de frig

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Hipotermia şi degerăturile sunt principalele boli provocate de expunerea îndelungată la ger. Temperaturile tot mai scăzute, înregistrate în ultima vreme, reprezintă un pericol pentru

Hipotermia şi degerăturile sunt principalele boli provocate de expunerea îndelungată la ger.

Temperaturile tot mai scăzute, înregistrate în ultima vreme, reprezintă un pericol pentru sănătatea noastră. Expunerea necorespunzătoare şi de lungă durată la frigul de afară poate avea urmări grave: hipotermie, degerături, şoc cardiac sau accidente vasculare cerebrale. Medicii ne sfătuiesc să nu ieşim din casă dimineaţa şi seara, să ne îmbrăcăm gros dacă suntem nevoiţi să stăm mai mult timp în ger şi să fim în permanenţă bine hidrataţi.

Simptome precum ameţeala, somnolenţa, puls slab, respiraţie îngreunată sau rigiditate musculară impun prezentarea de urgenţă la medic. "Expunerea îndelungată la frig poate duce la hipotermie, scăderea bruscă a temperaturii corporale sub 35 de grade. Copiii şi persoanele în vârstă sunt cele mai expuse acestui risc, pentru că nu-şi pot adapta corpul la frig.

O persoană cu hipotermie trebuie tratată la medic. Însă, ca măsură de prim ajutor, pacientul trebuie învelit într-o pătură încălzită. Dacă acesta e conştient, poate bea lichide calde, dar nu băuturi alcoolice. În perioadele geroase, ele slăbesc imunitatea organismului. De asemenea, sunt interzise duşurile fierbinţi", ne-a spus dr. Ovidiu Chiriac, medic specialist medicină generală.


Extremităţile corpului, expuse degerăturilor


Şi degerăturile sunt afecţiuni specifice iernii. Ele sunt localizate cu precădere la nivelul feţei, urechilor, mâinilor şi picioarelor. Aceste zone se înroşesc mai ales la temperaturi mai mici de -10 grade, deoarece circulaţia sangvină spre acestea este redusă sau absentă din cauza gerului. Degerăturile apar mai des la persoanele care lucrează în frig, la cele care călătoresc sau practică sporturi de iarnă.


"Trebuie să se poarte neapărat mănuşi, fular, căciulă şi ciorapi groşi, din bumbac sau lână. Încălţămintea trebuie să aibă talpă groasă şi să fie bine căptuşită", a spus dr. Ovidiu Chiriac. Medicii recomandă ca încălzirea zonelor degerate să se facă treptat, pentru că expunerea bruscă la căldură generează vasodilataţie periferică şi, implicit, ruperea vaselor de sânge. În cazurile grave se poate ajunge şi la amputarea părţilor afectate.

Trecerea bruscă de la ger la căldură, risc de şoc cardiac

Persoanele cu afecţiuni cardiorespiratorii reprezintă o altă categorie care trebuie să se ferească de
ger. "Expunerea îndelungată la frig poate agrava aceste boli. Trecerea bruscă de la ger la căldură poate favoriza apariţia şocului cardiac sau a accidentului vascular cerebral.


Printre bolile provocate sau agravate de frig se mai numără şi bolile pulmonare şi reumatismul", a explicat dr. Chiriac. Acesta ne recomandă să evităm expunerea îndelungată la frig, dar şi ieşirile din casă, mai ales dimineaţa şi seara, când temperaturile sunt mai scăzute. Corpul trebuie să fie în permanenţă hidratat, de preferat cu ceaiuri călduţe. În ceea ce priveşte dieta, este indicat să mâncăm cât mai multe fructe şi legume, pentru imunizarea corpului.

Metode pentru prevenirea degerăturilor

1 Înainte de expunerea la frig se vor face băi călduţe la mâini şi picioare, urmate
de masaj.


2Pe timpul expunerii la ger, faceţi cât mai multe exerciţii fizice, pentru a vă îmbunătăţi circulaţia sângelui.

3Purtaţi şosete de lână şi mănuşi când staţi în frig. Degetele, urechile şi vârful nasului pot fi unse cu un unguent special împotriva degerăturilor, la recomandarea medicului.

4 Dacă pielea vă este crăpată, folosiţi o faşă antiseptică pentru a preveni infectarea zonei.

5Folosiţi branţuri (bucăţi de piele, de carton sau de plută care se aplică în interiorul încălţămintei, peste talpa
propriu-zisă).

6Nu vă expuneţi pielea la nicio sursă de căldură (sticle cu apă fiartă sau calorifere), mai ales dacă mâinile sau picioarele vă sunt îngheţate.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite