12 colegi pe care nu-i vrei în preajmă

12 colegi pe care nu-i vrei în preajmă

Cei care cred că există colective ideale se înşală. Probleme reale apar când în echipă sunt prea mulţi colegi „toxici“. Fiecărui angajat i s-a întâmplat cel puţin o dată să traverseze momente dificile din cauza unui coleg de serviciu.

O mare parte din stresul resimţit la locul de muncă este generat de ambianţă, colegi şi superiori. Specialiştii în HR recunosc că „procedurile de recrutare ar trebui să fie adaptate culturii organizaţionale a companiei pentru a crea grupuri omogene de personalităţi compatibile între ele“.

Dar de cele mai multe ori nu se întâmplă aşa. „Până la urmă, avem nevoie de socializare pentru a resimţi anumite satisfacţii. Ca atare, colegii care au tipologii total diferite de cele ale noastre vor deveni un factor de stres“, spune Loredana Vlădăreanu de la HART Human Resource Consulting.

Specialiştii în HR susţin că nu există colectivul ideal şi că un mozaic de personalităţi poate fi productiv la locul de muncă. Totul cu o limită, însă.

„Toxicii“ pot fi identificaţi

Psihologul Elizabeth Holloway şi expertul în domeniul dezvoltării organizaţionale Mitchell Kusy au identificat şapte „păcate capitale“ după care pot fi recunoscuţi colegii toxici. Invidia, nepăsarea, lăcomia, dorinţa, mândria, trândăvia şi mânia.

Dacă eşti invidios pe un coleg care a obţinut rezultate bune, vei dori să-i subminezi reputaţia. În încercarea de a avansa în funcţie, nepăsătorii uită de persoanele cu care lucrează constant. Cei lacomi pot ajunge să se folosească de poziţia lor pentru a-i pedepsi pe alţii.

Cei care-şi doresc postul şefului îşi petrec tot timpul gândindu-se la realizările lui. Orgolioşii îşi asumă singuri laudele pentru rezultatele echipei. Leneşii cred că dacă au avut succes în trecut vor fi mereu bine priviţi. Cei mânioşi creează o atmosferă negativă.

De cine trebuie să te temi

Psihologii Neil J. Lavender şi Alan A. Cavaiola, autorii cărţii „Toxic Coworkers“ (Colegii de serviciu toxici) au făcut o clasificare a celor care pot perturba atmosfera într-o firmă. Este vorba de schizoid, antisocial, isteric, narcisist, obsesiv-compulsiv, dependent, omul-extremelor şi paranoid. Sunt personajele de care, spun autorii, ar trebui să te temi dacă le vezi în preajma dozatorului de apă. Schizoidul ar fi în stare să otrăvească apa dacă îl enervează cineva. Antisocialul ar face la fel, dar ar învinui pe oricine rămâne în viaţă. 

Dacă istericul ar asista la un astfel de incident, ar istorisi imediat o întâmplare în urma căreia a avut de suferit. Narcisistului nu i-ar păsa decât de el însuşi. Obsesiv-compulsivul nu ar bea apă de la dozator pentru că ar pierde vremea, iar un astfel de incident ar amâna termenele de predare. Deşi omul-extremelor nu le-ar face rău fizic colegilor, din cauza comportamentului său cei din jur şi-ar dori să moară. Paranoidul nu ar otrăvi apa, dar s-ar considera o ţintă.

Luând în calcul părerile specialiştilor în resurse umane, am stabilit 12 categorii toxice: parvenitul, atotştiutorul, antisocialul, carieristul, obsedatul de control (dictatorul),  încurcă-lume, leneşul, lingăul, negativistul, preţiosul, tipicarul şi bârfitorul.

Toxicitatea e ca un virus

Psihologii au ajuns la concluzia că, în majoritatea cazurilor, toxicitatea persoanelor dintr-un mediu de lucru se răspândeşte ca un virus. Înainte să realizeze, multe dintre persoanele aflate în anturajul unei personalităţi toxice ajung să copieze respectivul comportament.

Totuşi, dacă există persoane care ne perturbă liniştea, „cea mai bună modalitate de a rezolva problema este de a discuta direct cu acestea, de a le transmite politicos ceea ce ne deranjează“, spune Monica Georgescu, de la Lugera & Makler.

Timp pierdut şi comportamente condamnabile

Peste 50% din cei care au simţit pe pielea lor toxicitatea colegilor de serviciu au afirmat că au pierdut timp preţios bătându-şi capul cu problemele generate de aceştia şi gândindu-se la posibilele consecinţe. Aşa arată un studiu făcut de experţii Elizabeth Holloway şi Mitchell Kusy, autorii cărţii „Toxic Workplace“ (Locul de muncă toxic), apărută recent.

Potrivit acestei cercetări, 50% din cei care au fost afectaţi de toxicitatea colegilor de serviciu s-au gândit serios să-şi părăsească locul de muncă, iar 12% chiar au făcut acest gest. De asemenea, unul din cinci a avut un randament mai slab la serviciu, iar 10% au petrecut intenţionat mai puţin timp la birou.

Umilinţă prin abuzuri verbale

Mai grav este, susţin cercetătorii, că 27% din persoanele intervievate au declarat că au fost victimele unor tratamente reprobabile.

De pildă, 91% din asistentele medicale s-au confruntat cu abuzuri verbale, simţindu-se umilite. Cercetătorii amintesc că în ultima perioadă tot mai multe studii au indicat faptul că abuzul verbal este una dintre sursele principale ale insatisfacţiei la locul de muncă.

Totodată, acest gen de abuzuri conduce la crearea unui mediu ostil, precum şi la scăderea moralului angajaţilor.

Cele mai enervante obiceiuri la serviciu

Nemulţumirile de la birou îţi pot face viaţa un calvar

Angajaţii unei instituţii nu pot da randament la locul de muncă dacă au printre ei persoane care au obiceiuri enervante.

Reprezentanţii unei firme de recrutare din New York au realizat un top al obiceiurilor care toacă încet, dar sigur, nervii colegilor. Potrivit site-ului career-advice.monster.com, acestea sunt:

1 Lipsa de pregătire. Cei care apar la şedinţe fără să-şi facă temele dau dovadă de lipsă de respect faţă de colegi şi le consumă inutil timpul.
2 Incapacitatea de a lucra în echipă. Majoritatea oamenilor se enervează atunci când au foarte mult de lucru, iar colegii se joacă în loc să-i ajute.
3 Fuga de responsabilităţi. Persoanele care cer ajutorul cuiva tot timpul sau care pasează problemele sunt iritante pentru cei din jur.
4 Mirosul. Parfumurile puternice şi mirosul
de transpiraţie reprezintă un aspect peste care puţini pot trece, mai ales dacă încăperea în care angajaţii
lucrează este mică şi slab ventilată.
5 Gălăgia. Persoanele care vorbesc tare la telefon sau care nu selectează profilul silenţios atunci când îşi lasă mobilul pe masă şi pleacă devin agasante.

Sensibilii resimt stresul

Nu toţi angajaţii sunt afectaţi de colegii toxici, cred specialiştii în resurse umane. „Astfel de colegi pot fi resimţiţi numai de anumite tipologii mai sensibile ca fiind un factor de stres“, afirmă Loredana Vlădăreanu, de la compania HART.

Cei care sunt afectaţi trebuie să-şi trateze fiecare coleg toxic într-un mod specific pentru a avea o relaţie profesională care nu generează stres. Concluzia la care au ajuns specialiştii în HR este că, din punctul de vedere al celui care face parte din echipă, ideal este ca propriile obiective să nu se afle în dezacord cu cele ale colegilor şi ale angajatorului.

Parvenitul

Poate fi recunoscut după dorinţa acută de a câştiga (bani, admiraţie, funcţii), practicând o competiţie internă neconstructivă în relaţia cu colegii. Pentru a avansa, arivistul apelează la orice mijloace: de la relaţii până la bârfe.

Atotştiutorul

Are un răspuns la orice întrebare şi în orice situaţie. Problema care se pune este dacă răspunsurile sunt corecte şi pot fi argumentate. Aceşti angajaţi nu sunt flexibili atunci când sunt contrazişi şi se pot enerva uşor.

Antisocialul

Este cel care nu se poate integra în colectiv. Nu participă la petrecerile companiei, iar proiectele la care trebuie să lucreze împreună cu colegii i se par o corvoadă. Trăieşte în lumea lui şi petrece mult timp în faţa calculatorului.

Carieristul

Principalele sale trăsături sunt ambiţia şi perseverenţa. Este un adevărat „workaholic“, angajatul perfect care creşte nivelul de aşteptare al angajatorului. Nu prea reuşeşte să menţină un echilibru între viaţa profesională şi cea personală.

Obsedatul de control

Este cel care vrea să deţină controlul absolut. Poate deveni dictator pentru colectiv şi  poate fi asociat cu o anumită doză de agresivitate. Are  tendinţa de a-i domina pe cei din jur tocmai pentru a fi sigur că nu pierde controlul.

Încurcă-lume

Pierzi o jumătate de zi pentru a-i explica ce are de făcut şi o altă jumătate pentru a reface tot ceea ce a realizat el. Uneori este şi plângăcios, veşnic nemulţumit şi intră în panică pentru că nu-şi finalizează la timp sarcinile.

Leneşul

Face tot posibilul să evite activităţile care nu-i plac, dar şi pe cele care-i plac. Lipseşte de la serviciu şi amână totul de pe o zi pe alta. Prin comportamentul său le creează o imagine pozitivă colegilor care au o activitate normală.

Lingăul

Caută să-şi atingă obiectivele cântându-le tuturor în strună, dar mai ales şefilor, chiar dacă simte că se află într-un veşnic compromis. Nu-şi contrazice şefii şi încearcă să le facă tuturor pe plac chiar dacă are o altă părere. 

Negativistul

Poate fi asociat unui „Gică-contra“, care critică orice iniţiativă şi nu dă şanse de reuşită niciunei încercări. Se remarcă adesea prin tendinţa de a refuza să acorde ajutor sau de a-şi asuma sarcini care nu se regăsesc în fişa postului.

Preţiosul

Poate fi perceput ca fiind o persoană mofturoasă şi cu care se poate comunica doar cu mănuşi. Are mare încredere în forţele proprii, uneori nejustificat, şi se luptă pentru fiecare drept ce i se cuvine. Nu acceptă orice fel de sarcină.

Tipicarul

Este o persoană atentă la detalii şi care are tendinţa de a controla tot ce se întâmplă în jurul său. Minusul unui astfel de coleg este dat de faptul că nu reacţionează eficient în situaţii care solicită răspunsuri spontane şi inovative.

Bârfitorul

Este cel care discută cu toţi cei prezenţi despre cei care nu sunt prezenţi. Îşi schimbă repede grupul de prieteni pentru a putea bârfi pe toată lumea. Se transformă uşor într-un iniţiator de conflicte, până când e descoperit.