Pentru ce nu merită să faci credite

Televizorul sau maşina ta de spălat nu mai valorează nici măcar jumătate din preţul de raft, chiar dacă ai dat pe ele aproape dublu prin credit. Bunurile “de folosinţă îndelungată” se devalorizează în timp. Gândeşte-te de două ori atunci când vrei să-ţi utilezi casa pe credit.

O tânără familie are nevoie de aproximativ 15.000 de lei (puţin peste 4.000 de euro) pentru a-şi cumpăra electronicele şi electrocasnicele necesare unui confort demn de secolul al XXI-lea.

Cu ­aceşti bani se pot achita frigiderul, aragazul, maşina de spălat, dar şi televizorul cu plasmă, sistemul home cinema - toate de ultimă generaţie. De cele mai multe ori, pentru a şi le putea permite pe toate, românii apelează la credit. Foarte puţini dintre ei sunt conştienţi de la bun început de costurile pe care le presupune împrumutul luat de la bancă.

 Şi mai puţini realizează că, după ce au făcut eforturi să-şi achite rata lunară, la sfârşitul perioadei de creditare bunurile astfel achiziţionate mai valorează cel mult jumătate din preţul lor de raft.

În cazul în care împrumutul de nevoi personale este singura modalitate de a face aceste cumpărături, fiţi atenţi la costurile creditului, care implică nu doar dobânda, ci şi numeroase comisioane percepute de bancă.

Valoarea se pierde în timp

“În momentul în care achiziţionezi prin credit de nevoi personale bunuri care se devalorizează în timp, trebuie să reţii că, la finalul perioadei de creditare, valoarea bănească a bunului creşte cu minimum 50%, în timp ce valoarea sa morală scade drastic din cauza uzurii. Dacă am intenţiona să vindem după 5 ani respectivul produs, nu am mai obţine nici 50% din preţul iniţial”, ne avertizează analistul financiar al “Ipoteci Direct”, Raluca Dobre.

De cele mai multe ori, perioada de creditare o depăşeşte chiar pe cea de garanţie, aşa că defecţiunile apărute la lucrurile cumpărate pot fi reparate doar pe propria cheltuială.

Pentru a cumpăra electronicele şi electrocasnicele de 15.000 de lei, tânăra familie poate lua credit de la bancă în lei. Dacă poate “duce” o rată medie de 770 lei/lună, perioada de creditare poate fi de doar doi ani, iar suma rambursată băncii variază, conform calculatorului de rate FinZoom, între 17.305 lei şi 20.325 lei, în funcţie de dobândă şi de comisioanele aplicate de bancă. Cu alte cuvinte, băncii îi înapoiem cu 2.305 şi până la 5.325 lei mai mult decât suma împrumutată.

Dacă împrumutul a fost contractat pe cinci ani, atunci suma care trebuie înapoiată băncii variază între 21.673 lei şi 28.745 lei.În cazul în care creditul este în euro, cele 4.000 de euro împrumutate se “transformă” în cinci ani în 6.600 euro.

Economiile,cea mai bună variantă

În cazul creditului de 15.000 de lei luat pe o perioadă de cinci ani, rata lunară medie ajunge la 350 de lei. Dacă ar pune aceşti bani deoparte în fiecare lună, tinerii clienţi ai băncilor ar putea economisi suma totală - nu cea datorată băncii! - în 42 de luni. Asta în cazul în care i-ar ţine la saltea şi nu ar primi nicio dobândă pentru ei. Cei mai mulţi preferă, însă, să fie “buni de plată” 60 de luni.

Un televizor cu plasmă de 3.000 de lei, cumpărat pe credit, poate costa la finalul celor cinci ani de creditare şi 5.800 de lei. Economisind lunar rata medie de 85 de lei, aparatul poate fi cumpărat cu banii jos în mai puţin de trei ani.

Creditul “pentru orice” poate fi extrem de costisitor, mai ales în perioade tulburi pe piaţa financiară. În cazul împrumuturilor în valută, riscul valutar poate duce la creşterea ratei lunare.

Nici creditul în lei nu e scutit de necazuri, în contextul în care dobânzile variabile se calculează în funcţie de ROBOR – rată medie a dobânzilor interbancare, la care se împrumută băncile între ele. Rata a crescut în acest an de la 8,56% - pe 3 ianuarie 2008 - la 51,97% pe 20 octombrie, pentru împrumuturile acordate între bănci pe 12 luni.

 Un alt aspect important este dobânda anuală efectivă, celebra DAE, care este formată din rata dobânzii şi comisioanele aplicate de bancă.

Cum poţi să te împrumuţi „mai bine“

 4.000 euro pe 5 ani, credit contractat pentru a-ţi cumpăra diverse electrocasnice, în condiţiile unei DAE medii de 19%, plăteşti lunar aproximativ 100 de euro. La finalul perioadei de creditare ai dat băncii 6.000 de euro. Cum poţi, însă, folosi aceşti bani mai bine?

Dacă iei 70.000 de euro pe 25 de ani, prin credit ipotecar, în condiţiile unei DAE medii de 11%, plăteşti lunar o rată medie de 675 de euro. La finalul perioadei de creditare, suma plătită este de 205.000 euro.

“Dacă facem o comparaţie, cu cei 6.000 de euro plătiţi în 5 ani la creditul de nevoi personale fără garanţii achităm primele 87 de luni (7 ani şi 3 luni) din creditul ipotecar, respectiv 8% din valoarea unei case”, precizează analistul financiar Raluca Dobre.

3.000 de euro pe 3 ani e creditul pentru care plăteşti 3.300 de euro la finalul perioadei de creditare, cu o rată de 108 euro pe lună. “Suma totală corespunde la 5% din valoarea creditului ipotecar. 5% din casă pot fi achitaţi în 46 luni, adică în aproape 4 ani.

2.000 de euro pe 3 ani daţi de bancă. Plăteşti 2.600 de euro la finalul perioadei de creditare, cu 72 de euro pe lună. Suma corespunde plăţii creditului pe 32 luni şi presupune achitarea a 3% din creditul ipotecar, spune analistul financiar.

1.000 de euro pe 2 ani luaţi de la bancă te “costă” 1.200 de euro la finalul perioadei de creditare, cu 50 euro pe lună rată. Aceasta corespunde unui an şi 2 luni de plată la creditul pentru casă.

Un televizor la doi români

Numărul de aragaze, frigidere şi congelatoare, aparatură audio, televizoare, aspiratoare de praf şi maşini de spălat rufe a crescut în ultimul an, conform datelor publicate ieri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Astfel, numărul de televizoare a ajuns anul trecut 531,6 unităţi la 1.000 de locuitori, adică, statistic vorbind, un televizor la mai puţin de doi români sau, respectând metodologia de calcul, la 1,5 televizoare pe gospodărie (alcătuită în medie din 3 persoane). Numărul televizoarelor a crescut anul trecut cu 8,2% faţă de anul anterior.

La frigidere şi la congelatoare s-a ajuns anul trecut la 374 de unităţi la 1.000 de locuitori, în creştere cu 12,1% faţă de 2006, iar la aragaze a fost înregistrată o creştere similară – de 12,5% - ajungându-se până la 367,6 unităţi la mia de locuitori.

Numărul de maşini de spălat rufe la 1.000 de locuitori a ajuns la finalul anului trecut la 265,5 unităţi (cu 4,4% mai multe decât în anul precedent), iar cel al aspiratoarelor de praf a ajuns la 213,7 unităţi, înregistrându-se o creştere cu 4,8% în 12 luni.

Înzestrarea populaţiei este direct proporţională cu volumul creditelor de consum accesate de populaţie. Anul trecut, conform statisticilor BNR, 93% din sumele împrumutate de populaţie în lei au fost reprezentate de creditele de consum, proporţia acestora în valoarea totală a împrumuturilor în valută fiind de 62,5%.

În primele 8 luni ale acestui an, în jur de 92% din creditele în lei ale românilor s-au dus în consum, în timp de 61% din sumele în valută împrumutate au avut aceeaşi destinaţie.

5 căi pentru a ocoli băncile

Economiseşte! Clienţii băncilor nu iau în calcul cât ar putea economisi lunar pentr u a-şi cumpăra un anumit produs sau pentru o vacanţă. Astfel, dacă ar pune deoparte rata lunară pentru un credit, perioadă în care ar putea strânge banii necesari cumpărării unui produs, ar fi mai mică decât perioada de creditare. În cazul în care ar strânge banii într-un depozit la bancă, ar primi şi dobândă pentru sumele strânse.

Împrumută-te de la rude! Sumele mici şi pe termen scurt împrumutate de la părinţi, rude, prieteni sau colegi pot fi o variantă. Dacă nu ai decât jumătate din valoarea produsului, poţi apela la această metodă şi poţi înapoia la următorul salariu suma împrumutată.

Urmăreşte promoţiile şi nu cumpăra la lansare!! De Paşte, de Crăciun şi în perioadele de lichidări de stocuri, produsele de folosinţă îndelungată se pot cumpăra la preţuri mai mici. În cazul vacanţelor, biletele de avion şi camerele de hotel rezervate cu câteva luni în avans sunt o sursă de economii. Dacă aştepţi un pic, laptopul de ultimă generaţie poate avea un preţ cu câteva sute de lei mai mic peste câteva luni.

Foloseşte cardurile co-branded în perioada de graţie! Cumpără doar din magazinele care au parteneriat cu banca emiţătoare a cardului, nu-l folosi la bancomat şi pune banii înapoi în cont înainte de încheierea perioadei de graţie. Nu vei plătit decât un comision.

Cumpără la mâna a doua! Chiar dacă moda magazinelor de maşini de spălat second-hand a apus, rubricile de anunţuri de mică publicitate abundă în continuare de chilipiruri.