Unde luăm masa: la restaurant sau acasă?

Numărul de restaurante din ţară s-a dublat în ultimii 2-3 ani. Cele mai căutate sunt în continuare localurile tradiţionale. Gătim din ce în ce mai rar, iar proprietarii restaurantelor recunosc că afacerea le merge din plin. Românii iau masa în oraş la orice oră, mai ales din nevoia de a socializa.  

Unul din trei români merge să ia masa la restaurant cel puţin o dată pe lună. Dacă în urmă cu câţiva ani se mergea la cârciumă doar la ocazii speciale sau duminica, acum din ce în ce mai mulţi români ajung să mănânce în oraş aproape seară de seară.

Cele mai aglomerate ore în restaurantele bucureştene sunt seara, între 18.00 şi 21.00, spun reprezentanţii localurilor, însă din ce în ce mai mulţi români au început să iasă şi la  prânz în oraş. Vineri, la ora 12.00, la restaurantul City Grill din zona Aviatorilor din Capitală, erau doar două mese libere.

Proprietarii restaurantelor recunosc şi ei că afacerea merge tot mai bine. Potrivit unui studiu realizat de Daedalus Millward Brown, între 2003 şi 2006, cifra de afaceri înregistrată de restaurante a crescut în medie cu peste 30% pe an. Cei implicaţi în industrie cred că numărul de clienţi aproape că s-a dublat în ultimii 4-5 ani. În medie, românii iau masa la restaurant de 2,8 ori pe lună, iar tinerii depăşesc cu mult această frecvenţă, dacă luăm în considerare şi restaurantele de tip fast-food. Diferenţe apar în cazul cuplurilor tinere.

Dacă tinerii necăsătoriţi ajung des la restaurant sau mănâncă pe fugă în oraş, 90% din cei aşezaţi la casa lor consideră gătitul în bucătăria personală o importantă parte din cultura proprie. Principalele motive pentru care ajungem să mâncăm mai des la restaurant decât acasă sunt lipsa timpului disponibil pentru prepararea mâncării în propria bucătărie şi nevoia de socializare. Studiile arată că tinerii ies cel mai des în oraş pentru a se întâlni cu prietenii (67,1%). Aproximativ 15% au fost ultima dată la restaurant când au luat prânzul în pauza de masă, iar 10% au ieşit cu familia.

Nevoie de socializare sau lipsă de timp?

Sociologii spun că ritmul de muncă agitat şi programul de lucru adesea prelungit peste orele “normale” al tinerilor  fac ca restaurantele şi fast-food-urile să fie afaceri din ce în ce mai profitabile.

“Şi existenţa familiilor care câştigă bani buni, dar nu au copii a dus la creşterea instituţiilor culinare de tip fast-food, semipreparatele, mâncarea pentru microunde sau servirea tip catering”, spune profesorul Liviu Chelcea de la Facultatea de Sociologie, specializat în sociologia consumului.

“Asistăm la înflorirea segmentului «slow-food» în restaurante, văzut ca tihna pentru o zi agitată, ca spaţiu pentru socializare”, mai spune acesta.

Cum alegem restaurantul?

Peste 66% din clienţii restaurantelor aleg locul în care vor lua masa după calitatea mâncării, dar sunt atenţi şi la calitatea servirii sau la atmosfera din restaurant.

“La restaurant, porţiile trebuie să fie în aşa fel «aranjate» pentru a avea valoarea nutritivă necesară organismului. Pentru asta, personalul din bucătării ar trebui să fie pregătit de oameni de specialitate. Anii trecuţi am fost chemaţi de restaurante şi mai ales de firmele de catering pentru asemenea instruiri. Din păcate, acum nu mai e nimeni interesat de acest aspect”, ne-a declarat Nastasia Belc, directorul Institutului de Bioresurse Alimentare.

Importanţa acordată rapidităţii servirii scade pe măsură ce creşte numărul de vizite la restaurant, potrivit studiului Daedalus realizat pe un eşantion de 359 de persoane peste 14 ani. Cei mai interesaţi de atmosfera din restaurant sunt tinerii cu vârste sub 18 ani.

Nu uităm nici de bacşiş când ieşim la masă. În medie, românii au lăsat ultimului chelner care i-a servit 6,83 lei bacşiş, iar potrivit studiului, bucureştenii sunt cei mai darnici. Întâlnirile de afaceri generează cel mai mare profit pentru ospătari: în medie 8,06 lei.

Cateringul te salvează de gătit

Cei care nu au timp să se oprească la restaurant apelează la o metodă şi mai practică: consumă mâncare şi băuturi pe fugă, între drumuri.

Potrivit unui studiu realizat de Lekkerland, două treimi dintre români se opresc des la cel mai apropiat butic sau fast-food pentru a-şi lua ceva la pachet sau pentru a cumpăra ceva ce poate fi consumat pe drum. Profilul celui care consumă pe fugă este simplu: tânăr, necăsătorit, foarte ocupat.

Diferenţa apare între femei şi bărbaţi când vine vorba de tipul alimentelor cumpărate de pe drum: femeile sunt mai atente şi aleg alimentele sănătoase, iar bărbaţii preferă ceva la îndemână. Aceştia apelează la produsele din magazinele din incinta benzinăriilor, din snack barurile cu servire rapidă sau din restaurantele tip fast-food, în timp ce femeile preferă supermarketurile sau brutăriile şi măcelăriile.

Doi hamburgeri, porţia zilnică

Şi fast-foodurile au deja un tipar de clienţi bine stabilit: elevii şi studenţii se opresc cel mai des să mănânce în astfel de restaurante. Peste 5% din români merg la fast-food cel puţin o dată pe lună. În România există deja peste 50 de restaurante McDonald’s şi aproape 30 KFC, iar numărul acestora este în creştere.

Reprezentanţii francizelor din acest domeniu încearcă să deschidă cât mai multe fast-fooduri în incinta centrelor comerciale, mai ales că aproximativ 50% din clienţii lor intră în restaurantele din galeriile comerciale şi din malluri.

Preţul mediu al unui meniu este de 3,6 euro, adică aproximativ 15 lei. Cele mai căutate produse sunt hamburgerul şi cheeseburgerul în cazul McDonald’s şi aripioarele picante în cazul KFC. Tinerii mănâncă la fast-food chiar şi de două ori pe zi, spun reprezentanţii restaurantelor de acest gen.

Profil

Vârstă: 18-24 de ani.
Venit: peste mediu.
Stare civilă: necăsătorit.

Cei mai mulţi dintre clienţii fideli ai restaurantelor sunt tinerii necăsătoriţi şi foarte ocupaţi. Aceştia iau de multe ori prânzul în oraş în interes de serviciu, iar seara ies tot la restaurant, de data aceasta cu prietenii. 

Sociologii spun că cei mai mulţi nu au timp să prepare mâncare acasă, dar şi atunci când mănâncă în bucătăria proprie comandă mâncare deja preparată. 

Cei peste 30 de ani, ce nu au o profesie care să le ocupe o mare parte din timp, ajung la restaurant doar la ocazii speciale şi comandă de cele mai multe ori feluri de mâncare clasică, tradiţională.

Românii peste 55 de ani merg la restaurant pentru întâlniri de afaceri sau pentru a lua masa cu familia.