Cum iese grătarul sănătos

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Pentru a nu servi o porţie de mâncare cancerigenă, prepararea unei fripturi apetisante trebuie să ţină seama şi de anumite reguli elementare de chimie alimentară Cât de sănătoasă

Pentru a nu servi o porţie de mâncare cancerigenă, prepararea unei fripturi apetisante trebuie să ţină seama şi de anumite reguli elementare de chimie alimentară

Cât de sănătoasă este carnea preparată pe grătar şi cum puteţi evita formarea substanţelor cancerigene atunci când pregătiţi o porţie de mici, ce fel de carne este bine să consumaţi sunt câteva dintre întrebările la care ne-a dat răspunsuri prof. dr. Gheorghe Mencinicopshi, directorul general al Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

Directorul ICA ne sfătuieşte să mâncăm carne de două-trei ori pe săptămână, astfel încât raţia săptămânală să nu depăşească 600 g. Cantităţile mai mari de carne favorizează apariţia cancerelor digestive. Riscul de cancer de colon este de trei ori mai ridicat la marii consumatori de carne roşie, deoarece aceasta nu conţine fibre alimentare, care protejează colonul şi facilitează digestia. Carnea roşie este bogată în grăsimi saturate şi săracă în grăsimi mononesaturate şi polinesaturate. "Însă există în compoziţia ei şi o grăsime bună, descoperită recent, aşa-numitul acid linoleic conjugat (CLA). Acesta are un rol important în arderea grăsimilor şi în împiedicarea depunerii acestora pe abdomen sau coapse.

Grătarele verticale, cele mai sănătoase

"Pentru alimentaţie este mai sănătos să alegem carnea slabă, pentru a evita creşterea nivelului colesterolului din sânge", precizează prof. dr. Mencinicopschi. Spre exemplu, carnea de porc conţine 5% grăsime, cea de vită 5%, carnea de miel 9%-10%, de iepure 5%-6%, viţel 3%. Carnea care provine de la animale tinere (miel, ied, viţel, purcel de lapte) este mai greu de digerat, din cauza purinelor, reziduuri metabolice, toxice pentru organismul uman.

Această carne poate fi periculoasă pentru persoanele cu hiperuricemie (creştere a nivelului de acid uric în sânge, care provoacă gută şi calculi biliari).

O alimentaţie sănătoasă presupune să preparăm mai degrabă carnea prin fierbere sau la grătar, ne sfătuieşte, prof. Mencinicopschi. Dar chiar şi în urma preparării cărnii pe grătar pot rezulta compuşi chimici dăunători sănătăţii. Pentru a evita acest lucru, trebuie să fiţi atenţi la tipul de grătar pe care-l folosiţi şi la modul de preparare a cărnii.

"Atunci când grătarul se face cu lemne sau cărbuni, trebuie să evităm ca grăsimea să cadă pe ele şi să ia foc, deoarece rezultă o serie de substanţe periculoase, numite hidrocarburi policiclice aromate. Acestea sunt substanţele cu cel mai ridicat potenţial cancerigen. Odată cu fumul care se ridică din cărbunii încinşi, substanţele cancerigene contaminează şi friptura, prin arderea grăsimilor", explică specialistul.

Alte variante de preparare la grătar a mâncării presupun folosirea grătarului cu aer cald sau cu abur (preparare prin înăbuşire), a grătarului vertical (cum este, spre exemplu, cel folosit pentru a prepara shaorma) sau a celui din fontă. În acest din urmă caz este importantă compoziţia materialului din care este făcut grătarul (ar fi bine să nu conţină impurităţi). În plus, trebuie păstrată o igienă strictă a acestuia: imediat după folosire, grătarul trebuie să fie foarte bine curăţat de resturile arse.
O soluţie şi mai bună de preparare a mâncării la grătar este cea care elimină folosirea focului direct. Este vorba de un tip de grătar care se găseşte în magazinele de specialitate, dotat cu o pantă specială, focul neintrând în contact direct cu grătarul.

Alimentele coapte sau fripte prea mult sunt toxice pentru organism

Consumul alimentelor preparate la temperaturi mari creşte în organism cantitatea unor compuşi toxici, denumiţi generic AGE, este concluzia unui studiu efectuat de dr. Helen Vlassara, de la Spitalul Mont Sinai, din New York. Pe măsură ce concentraţia acestor compuşi creşte, se amplifică şi gradul de îmbătrânire a organismului. Pe termen lung, aceste substanţe provoacă tulburări în buna funcţionare a organelor. Cei mai sensibili sunt diabeticii, în special cei bolnavi de diabet insulinoindependent (de tip II), deoarece formarea AGE este legată şi de cantitatea crescută de zahăr din sânge. Specialiştii spun că prezenţa AGE în sânge este legată de un risc crescut de diabet şi cancer.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite