De ce vă este frică de ziua de „marţi 13“

Superstiţioşi sau nu, o zi de 13 care pică marţi este cea mai înfricoşătoare din calendar şi vă provoacă fiori pe şira spinării din cauza dublei semnificaţii: ghinion şi trei ceasuri rele. Pentru românii superstiţioşi, dacă 13 pică într-o marţi, când sunt trei ceasuri rele, sau vineri, o altă zi nefastă, e semn clar că e mai bine să rămână acasă.

Andrei Ungureanu, un consultant IT care a împlinit ieri 30 de ani, nu credea că ziua de 13 aduce ghinion până anul trecut, în iunie. Atunci 13 a picat într-o vineri, care a început “lejer”, scrie el pe blog. 

A plecat să plătească prima amendă de parcare încasată, dar a fost deturnat de un telefon de la un coleg care-l anunţa că au probleme tehnice. După ce le-a rezolvat a plecat către dentist.

“De cum m-am pus pe scaun, zic: e vineri 13, am început ziua prost şi am senzaţia că o să continue tot aşa, cred că o să mă chinuiţi rău de tot. După o oră şi 45 de minute am ieşit de la dentist de nu mai puteam să merg drept”, povesteşte Ungureanu.

De la dentist s-a dus să plătească amenda, dar un poliţist i-a spus că e trecut de 16.00, să vină săptămâna următoare. Ajuns acasă, a stabilit o întâlnire cu prietena în faţa blocului, pentru a merge la cumpărături. “Cobor la 6.11 şi o văd agitată lângă maşină, cu lacrimi în ochi”.

Cineva îi furase din maşină geanta. „Pot să mai spun şi că în acea zi am cerut-o de nevastă pe prietena mea, iar asta a fost cea mai proastă decizie pe care am luat-o în viaţa mea. Ne-am despărţit la o săptămână”.

Ghinion pentru unii, noroc pentru alţii

Ziua de 13 este cea mai temută din calendar pentru cei care cred în superstiţii, cum este cazul britanicei Catherine Cooley, care nu a mai ieşit din casă într-o vineri 13 de zece ani, potrivit BBC News. Femeia nu-şi lasă nici cei doi copii să meargă la şcoală într-o astfel de zi, să nu păţească ceva rău.

Teama de vineri 13 – paraskevidekatriaphobia – i se trage, crede ea, de la filmele de groază pe care le-a văzut în copilărie, deşi nu i s-a întâmplat niciodată ceva care să-i dea de înţeles că este o zi nefastă.

Pentru alţii, 13 e un număr norocos. Luminiţei Malanca, de 28 de ani, nu i-a adus niciodată ghinion, nici dacă a picat marţi, nici dacă a picat vineri. ”Părinţii mei s-au cunoscut într-o zi de 13, am locuit toată copilăria şi adolescenţa la apartamentul cu numărul 13”, spune ea.

Şi tot într-o zi de 13 a aflat că a luat examenul la facultate, Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării, ”ultima pe lista celor intraţi la buget”, scrie Malanca pe blogul ei.

„Trei ceasuri rele”, marţea şi sâmbăta

Teama de numărul 13 este o superstiţie de import, spune şeful secţiei de Documentare şi Valorificare de la Muzeul Ţăranului Român (MŢR), Carmen Mihalache. “Mai veche şi proprie românilor este superstiţia cu trei ceasuri rele, de marţi şi sâmbătă”, spune Mihalache.

„Asta înseamnă că într-o astfel de zi pot exista mai multe momente temporale nefaste, care, însumate, fac fix trei ceasuri”. De aceea, în credinţa populară se spune că este bine să nu pleci la drum sau să faci activităţi importante marţi şi sâmbătă.

Ziua de vineri poate fi şi ea nefastă, dar „numai pentru cei lipsiţi de evlavie şi de respect faţă de regimul de post prescris prin regulile vieţii creştine”, explică şi Gheorghiţă Geană, cercetător ştiinţific gradul I la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer“ al Academiei Române.

“Altminteri, vineri e o zi binecuvântată, întrucât ea este patronată de Sfânta Vineri, adică de întruchiparea populară a Sfintei Parascheva.”

De la pisica neagră care-ţi taie calea, scara pe sub care nu trebuie să treci, sarea pe care, dacă o verşi, trebuie să o arunci peste umăr, oglinda spartă care aduce şapte ani de ghinion sau mireasa care trebuie să calce mirele pe picior în biserică dacă vrea să fie stăpână în casă, românii au un număr impresionant de superstiţii. Dar nu mai mult decât alte popoare, spune cercetătorul Geană.

Un grup de cercetători americani a demonstrat, printr-o serie de experimente, că lipsa nevoii de control  îi face pe oameni să creadă în conspiraţii şi superstiţii. “Cu cât au mai puţin control asupra propriei vieţi, cu atât este mai probabil ca oamenii să încerce să-l recâştige printr-o gimnastică a minţii”, spune unul dintre autorii studiului.

De ce e 13 cu ghinion?

Pitagora considera numerele impare nemuritoare, pentru că nu se pot împărţi la doi, în timp ce unele popoare considerau numărul 12 de bază în calcul, pentru că se divide cu 1, 2, 3, 4, 6. „Pornind de aici, treptat, i s-a acordat importanţă simbolică: numărul împlinirii, al desăvârşirii, al devenirii umane, al încheierii unui ciclu”, potrivit lui Carmen Mihalache de la MŢR.

Pentru 13 însă, un număr prim dificil de utilizat în calcule, s-a născut credinţa că „«sparge» armonia, tulbură echilibrul şi ordinea micro şi macro cosmosului, contravine perfecţiunii creaţiei.

Pentru multe popoare, numărul 13 corespunde cu reînceputul, care presupune şi un sfârşit. În plus, în jocul de tarot, cartea cu numărul 13 se numeşte Moartea şi semnifică o renaştere după finalul unui ciclu involutiv”.

Cum supravieţuiesc superstiţiile

Psihologul Ştefania Niţă spune că superstiţiile sunt scenarii mentale determinate, pe de o parte, de ”funcţia magică a gândirii”, pe de altă parte, de transmiterea din generaţie în generaţie a prejudecăţilor dintr-o familie.

”Din punct de vedere psihologic, tendinţa de a fi superstiţioşi reprezintă şi o manifestare a omnipotenţei, ca reminiscenţă a crezului copilului că este atotputernic şi atotştiutor, că deţine forţa de a putea schimba şi controla cursul evenimentelor exterioare şi viitoare”, explică psihologul.

Superstiţiile şi ritualurile aferente, prin care oamenii încearcă să prevină sau să înlăture un eveniment neplăcut – bătutul în lemn de trei ori, pentru a fi ferit de rele – exprimă o ”stare de tensiune interioară suficient de ridicată încât să ne conducă la punerea în act”. Adică, superstiţia este o formă mascată a unei stări de anxietate, ”pe care încercăm să o diminuăm sau să o alungăm prin tot felul de gesturi menite să ne detensioneze”.

Oamenii folosesc ritualurile legate de superstiţii pentru a preveni eşecuri, dar şi pentru a le justifica atunci când totuşi se întâmplă: ”Ştiam eu că nu o să-mi iasă pentru că m-am întors din drum”.

Gândirea magică poate duce la creativitate şi înclinarea către partea artistică, dar joacă un rol central şi în afecţiunile obsesiv-impulsive, scrie neuropsihologul Paul Broks în „The Times”.

Persoanele afectate de aceste tulburări sunt măcinate de gânduri negre, pe care încearcă să le alunge prin ritualuri bizare, repetări de cuvinte sau acţiuni.

Credinţele primitive bat logica

„Nu există om să nu aibă măcar o superstiţie în care crede”, scria Carmen Mihalache într-un articol publicat în perioada 1996-1998. „Chiar şi cei mai puţin dispuşi s-o recunoască au câteva în patrimoniu sau îşi inventează unele absolut personale.”

Nici evoluţia tehnologiei şi ştiinţei nu a putut ucide superstiţiile, pentru că „se situează dincolo de logică şi raţiune”, unde orice tentativă de explicare „se izbeşte de zidul neclintit al convingerii personale”, motivată de teamă şi de repetarea unor coincidenţe nefericite sau fericite.

Studiile demonstrează însă contrariul. Cercetătorii olandezi au ajuns la concluzia că ziua de „vineri 13”, considerată în multe ţări drept aducătoare de ghinion, este, de fapt, mai sigură decât oricare altă zi de vineri din calendar.

Un studiu publicat în iunie de Centre for Insurance Statistics (CIS) din Olanda, citat de Reuters, arată că într-o vineri 13 au loc mai puţine accidente, incendii şi furturi.

„Mi-este greu să cred că asta se întâmplă pentru că oamenii sunt mai atenţi, preventiv, sau pur şi simplu stau în casă, dar, din punct de vedere statistic, este mai sigur să conduci într-o zi de vineri 13”, a declarat statisticianul CIS, Alex Hoen.