Încurcă-lume, colegul care te scoate din minţi
0
Nu reuşeşte să-şi ducă sarcinile la bun sfârşit şi-i aduce în pragul disperării pe coechipierii săi. Este un personaj cu care nimeni nu vrea să aibă de-a face.
O mare parte din stresul de la birou este generat de colegi şi de superiori, mai ales că nu există colective ideale. Cu ajutorul specialiştilor, „Adevărul“ a stabilit 12 categorii de colegi toxici, pe care le-a prezentat recent pe scurt. Acestea sunt:
1 Bârfitorul
2 Încurcă-lume
3 Parvenitul
4 Atotştiutorul
5 Antisocialul
6 Carieristul
7 Leneşul
8 Obsedatul de control
9 Lingăul
10 Negativistul
11 Preţiosul
12 Tipicarul
Citiţi şi:
Bârfitorul, colegul care duce vorba
12 colegi pe care nu-i vrei în preajmă
L-a salvat tăcerea colegilor de breaslă
Încurcă-lume este genul de coleg care te face să pierzi vremea şi te mai şi scoate din minţi. Pierzi o jumătate de zi pentru a-i explica sarcinile pe care le are de îndeplinit şi o altă jumătate pentru a reface tot ceea ce a „realizat“ el.
Uneori este şi plângăcios, veşnic nemulţumit şi intră în panică pentru că nu-şi finalizează la timp sarcinile. Câteodată ţi-ai dori să ai o baghetă magică pe care s-o foloseşti pentru a-l face pe încurcă-lume să dispară. Numai că magia nu funcţionează aşa cum ne-am dori, iar cu personajele care-ţi fac viaţa un calvar prin lipsa lor de profesionalism te poţi înţelege în cele din urmă. Ce-i drept, cu preţul nervilor tăi!
Pericol de accident
Florian are 33 de ani şi este chimist. Lucrează într-un laborator şi se ocupă de proiecte de cercetare. Nu a trecut foarte mult timp de când a fost anunţat că are un nou coleg de care trebuie să aibă „puţină grijă“, după cum i-au spus şefii, întrucât „nu prea are experienţă, dar promite“.
„Ce promite?“, se întreabă retoric Florian numai când îşi aminteşte de el. „Promite să facă totul praf, aia promite!“, continuă tânărul vizibil iritat. Treburile par să nu mai meargă deloc din momentul în care colegul cu pricina întră în acţiune.
„Într-o zi, trebuia să prezentăm raportul de activitate. Îl făcusem eu, era totul în regulă. I-am spus unde salvasem fişierul pe computer, l-am rugat să îl printeze în cinci exemplare şi apoi să le îndosarieze. Mare greşeală am făcut“, spune Florian. „A venit dezastrul.
A lăsat totul pe ultima zi pentru că indiferent de sarcina pe care i-o dai, oricât de simplă, asta îi consumă toată ziua. L-a şters din greşeală. Mai aveam o copie pe un CD, dar CD-ul era acasă. Am fost nevoit să alerg, să iau CD-ul, să printez şi să îndosariez exemplarele la un centru ce mi-a ieşit în drum când mă întorceam spre serviciu“, adaugă acesta.
Încurcă-lume din echipa lui Florian a făcut şi gafe mai mari. De pildă, i-a încurcat eprubetele cu substanţe. „Noroc că nu s-a întâmplat nimic grav, dar dacă punea mâna pe vreo substanţă periculoasă… explodam cu toţii“, mai povesteşte Florian.
Aparent nevinovat, în realitate toxic
Deşi un astfel de coleg nu provoacă intenţionat situaţii la un pas de dezastru sau chiar catastrofe pentru colectivul de lucru, prezenţa sa poate deveni „toxică“.
Specialiştii în resurse umane şi psihologii spun că, deşi nimeni nu s-a născut învăţat, unii pur şi simplu nu reuşesc să se concentreze. Intră în panică şi aruncă totul în haos. Colegii devin conştienţi de incapacitatea acestui gen de personaj de a rezolva până şi cele mai mici probleme şi îl evită când trebuie să lucreze cu el, asumându-şi mai multe sarcini din start pentru a scăpa măcar de momentul în care situaţia va degenera.
Potrivit unor studii internaţionale, probleme reale apar când colegii nepricepuţi, în anumite cazuri chiar incompetenţi, reuşesc să-i cucerească pe şefi şi să-i convingă că ei sunt oamenii potriviţi pentru îndeplinirea anumitor sarcini. Din acel moment, cei care duc greul riscă să se înece în frustrări, iar cei care doar încurcă lumea sunt oarecum feriţi de situaţii neplăcute.
De ce îi ţinem în braţe pe nepricepuţi?
Încurcă-lume poate fi tolerat în anumite cazuri dacă are calităţi prin care îşi cucereşte colegii. „Tind să cred că o astfel de persoană se poate transforma într-un personaj sociabil. Vorbim de genul căruia îi place să fie în contact cu ceilalţi, care vorbeşte foarte mult, dar care din păcate are, uneori, neajunsul de a nu asculta suficient“, a explicat pentru „Adevărul“ Alexandra Urşeanu, Account Manager la HART Human Resource Consulting.
„Ca urmare, situaţia «ţi-am explicat o jumătate de zi, dar rezultatul e tot negativ» poate veni pe fondul acestei sociabilităţi, care deşi este un aspect pozitiv, împinsă la extrem, poate duce la o serie de minusuri“, a adăugat aceasta.
Limba dulce mult aduce
Alexandra Urşeanu afirmă că astfel de persoane lasă o impresie foarte bună la interviul de angajare, mai ales dacă sunt sociabile. Pentru că sunt degajate, vorbesc coerent şi au o atitudine pozitivă, îi cuceresc rapid pe cei care au putere de decizie.
Dacă în anumite cazuri aceste persoane nu sunt eficiente pentru că „se lasă furate de peisaj“, după care intră în panică şi compromit definitiv rezultatele, în alte situaţii, poate fi vorba chiar despre incompetenţă.
Numai că oamenii incapabili arareori ştiu cum se situează în realitate din punct de vedere profesional. Ba mai mult, de cele mai multe ori sunt foarte siguri pe ei şi sunt convinşi că nu pot da greş.
Conform unei cercetări coordonate de profesorul de psihologie David A. Dunning de la Universitatea Cornell din Statele Unite, persoanele care pun în pericol rezultatul final al echipei se consideră competente.
Problemele se rezolvă cu tact
Specialiştii în resurse umane şi psihologii spun la unison că o persoană care acţionează la mânie nu are nicio şansă să-l pună la colţ pe un coleg care încurcă mereu borcanele. „Dacă angajaţii se duc şi raportează şefului imediat pe un ton nervos ce se întâmplă, situaţia poate deveni delicată.
Discuţia deschisă cu şeful, faţă în faţă, este însă cea mai sănătoasă metodă. Situaţia trebuie prezentată calm“, crede Alexandra Urşeanu. Dar în multe organizaţii nu există această deschidere din partea angajaţilor de a discuta direct cu şeful despre situaţiile care afectează productivitatea. Ca urmare, nemulţumirile ajung să mocnească în interiorul echipei.
Psihologul Lena Rusti afirmă că, deşi în primă fază colegii pe care îi catalogăm drept încurcă-lume pot fi haioşi, amuzamentul trebuie sacrificat în favoarea găsirii unei soluţii. „Trebuie să vedem ce putem face şi noi. Poate că modul în care explicăm nu este cel potrivit, poate persoana în cauză este obişnuită cu alt stil de colaborare şi se adaptează mai greu“, afirmă Rusti.
Incompetenţa, sursă majoră de enervare
Membrii unui colectiv se enervează la serviciu din mai multe cauze, incompetenţa unor colegi, dar mai ales a şefilor, şi atitudinea lor plângăcioasă fiind două dintre acestea. Aşa arată un studiu realizat anul trecut de compania Angus Reid în rândul angajaţilor unor firme din Canada.
53% din salariaţi s-au declarat iritaţi de incompetenţa şefilor în mod special, iar 46% au afirmat că sunt foarte deranjaţi de colegii care se plâng tot timpul şi nu fac nimic pentru a rezolva problemele cu care se confruntă.
Profesorul de sociologie Randy Hodson de la Universitatea din Ohio, SUA, afirmă în cartea sa „Dignity at Work“ („Demnitate la serviciu“) că angajaţii consideră incompetenţa şefilor mai gravă decât abuzul de funcţie. „Oamenii pur şi simplu nu vor să lucreze într-un loc în care coordonarea este haotică“, notează sociologul Randy Hodson.
Coechipierii stupizi te pot ucide
Tăntălăii de la serviciu sunt la fel de periculoşi pentru sănătate precum ţigările, cafeaua sau mâncărurile care mustesc de grăsime. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Lindbergh din Suedia. Conform lor, stresul provocat de colegii de serviciu nătărăi reprezintă una dintre principalele cauze ale atacurilor de cord.
Doctorul Dagmar Anderson, care a condus studiul, a afirmat că mulţi ajung să fie stresaţi pentru că încearcă să le preia sarcinile colegilor nepricepuţi pentru a-i proteja şi astfel ajung să muncească de două sau de trei ori mai mult decât în mod obişnuit. Efortul depus poate duce rapid la deteriorarea stării de sănătate.
Se încarcă comentariile...
