S-au luptat cu legea şi au câştigat

O campanie cu buget infim, iniţiată de o mână de voluntari, a dus la oprirea vânătorii în parcurile naţionale din România. Florina Rădulescu, cea care a reprezentat Asociaţia Kogayon la Gala Societăţii Civile din 20 mai, nici măcar n-a îndrăznit să spere că va pleca acasă cu mai mult de o diplomă.

Când a văzut cine sunt premianţii secţiunii „Protecţia mediului” - campania lui Mihai Tatulici şi organizaţia lui Dragoş Bucurenci, MaiMultVerde - Florina se gândea deja că asociaţia pe care o reprezintă se va alege cu „praful de pe tobă”.

Din prezentarea făcută câştigătorului secţiunii - „un proiect emblematic”, organizaţie care „stă de pază la ordinea morală”  - n-a înţeles din prima că e vorba de Kogayon. „Eram eu, soţul meu şi mama mea la gală. Şi Adi îmi zicea «da, da, du-te»”, îşi aminteşte ea. Auzise numele campaniei „Stop vânătorii în parcurile naţionale”.

Premiaţi pentru curaj şi puterea exemplului

Florina a urcat pe scenă şi a ridicat primul trofeu câştigat în acea seară. L-a anunţat prin SMS pe Florin Stoican, preşedintele asociaţiei, şi se gândea să plece pentru că se făcuse târziu. Dar a auzit din nou numele campaniei. De data aceasta, câştigase premiul întâi la secţiunea „Buget-/Eficienţă+”.

Florina Rădulescu a ridicat trofeele pentru Kogayon

Începuse un al doilea mesaj către Florin când pe ecranul din sală a apărut scris „Marele Premiu”. „Au scos plicul şi au citit: «Campania stop vânătorii în parcurile naţionale». Noi eram cu premiile în mână, nu ştiam unde să le mai punem. Mi-a căzut telefonul pe jos. Îmi venea să aplaud şi eu. A fost ceva foarte surprinzător. Chiar a fost emoţionant”, povesteşte Florina Rădulescu.

Juriul a spus că a premiat nu doar proiectul în sine, ci şi „curajul, determinarea şi mai ales exemplul pe care acest tip de acţiune îl poate da”. Campania Kogayon, începută în martie 2008, a dus la blocarea unui proiect de lege şi la modificarea unui al doilea, iniţiative prin care s-ar fi legalizat vânătoarea în parcurile naţionale din România.

Buget de şase milioane de lei vechi

Florin Stoican s-a întors „la ţară”, unde s-a născut, pentru a avea grijă de parcul naţional pe care l-a înfiinţat asociaţia coordonată de el  Foto: Petrică Tănase

Totul a început cu o petiţie online, scrisă imediat ce Florin Stoican a aflat că un senator vrea să modifice Legea vânătorii şi proiectul i-a fost deja aprobat de Camera Deputaţilor, for decizional. Au anunţat-o prin e-mail, prin liste de discuţii, pe bloguri, site-uri şi, din om în om, au trimis mesaje tuturor deputaţilor şi senatorilor.

Petiţia, cu 6.000 de semnături adunate deja, a ajuns şi la preşedintele Traian Băsescu, unde urma să vină şi proiectul de lege pentru promulgare. „I-am explicat, pe de-o parte, aberaţia modificării, dar şi că încălca legea ariilor protejate din România şi venea în contradicţie cu prevederi ale unor directive europene”, îşi aminteşte Stoican.

Membrii asociaţiei pregăteau deja un miting la Bucureşti. Eugen Manea, un vechi simpatizant Kogayon, a gestionat „bugetul fantastic” al campaniei. „Am fost cu încă un prieten, Ionuţ Drincă, în angroul Europa şi ne-am ţigănit cu nişte chinezi pentru tricouri albe. Trebuia să luăm vreo 50. Am dat cred că vreo două milioane pe toate”, spune Manea. Au luat apoi bannere şi beţe pentru pancarte şi, dacă pun la socoteală şi vopselele, şi spray-urile cumpărate pentru a picta tricourile, şi pancartele, şi drumurile cu taxiul, ajung aproape de şase milioane de lei vechi.

Au tras cu arcul în parlamentari

Mitingul s-a anulat însă, pentru că preşedintele a întors legea în Parlament. Dar la începutul lunii martie 2008, un grup de deputaţi a prezentat un alt proiect care conţinea modificări similare la Legea vânătorii şi care a trecut de Cameră până în luna mai.

Au început o nouă rundă de scrisori trimise la deputaţi şi senatori, dar şi la europarlamentari şi foruri internaţionale.

Membrii Kogayon au recurs şi la miting, pe 8 septembrie 2008, înainte să reînceapă dezbaterea pe proiectele de lege după vacanţa parlamentară. Au adunat aproape 50 de oameni la protestul din faţa Palatului Parlamentului. Au tras cu arcul într-un panou în care apărea un „parlamentar vânător” şi au purtat banderole negre, doliu pentru animalele pe care le-ar fi omorât legea.
Dar legea n-a trecut, în niciuna din variante.

La prima nu s-a întrunit majoritate pentru adoptare, iar pentru a doua s-au organizat, imediat după miting, runde de discuţii şi s-a ajuns la o formă finală care interzice, în continuare, vânătoarea în cele 13 parcuri naţionale din România.

Campanii care au influenţat legislaţia

Organizaţia Solidaritatea pentru libertatea de conştiinţă a reuşit să mute Catedrala Mântuirii Neamului din Parcul Carol.

Şaizeci la sută din propunerile Centrului de Resurse Juridice sunt incluse în forma finală a legislaţiei antidiscriminare adoptată în 2004.

Salvaţi Copiii România a introdus în Legea privind Protecţia şi Drepturile Copiilor o prevedere prin care este interzisă aplicarea pedepselor fizice sub orice formă (2004). 

O campanie de strângere de semnături iniţiată de Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare (APPLE) a dus la eliminarea unei modificări a Codului Penal - pedeapsa cu închisoarea pentru fotografiat şi filmat pe domeniul public - înainte să ajungă în Camera Deputaţilor (2004).

Artiştii din România primesc indemnizaţie pentru activitatea de liber-profesionist pe baza unei legi iniţiate de Sindicatul Artiştilor Liber Profesionişti „Artis” (2005).

Un grup de ONG-uri a contribuit la finalizarea legislaţiei privind persoanele cu handicap, care a intrat în vigoare la începutul anului 2007.

Consiliul Naţional al Audiovizualului a obligat TVR 1, din august 2008, să traducă pentru surdo-muţi informaţiile de interes public ca urmare a unei campanii a organizaţiei „1 iunie 2001”.

Cel mai mic parc naţional din România

Florin Stoican (33 de ani) a pornit campania împotriva vânătorii în parcurile naţionale pentru că modificarea legii îl afecta direct. A înfiinţat în 2004 cel mai mic parc naţional din România, Buila-Vânturariţa, pe 4.186 de hectare, în judeţul Vâlcea.

Parcul e motivul pentru care a pornit şi Asociaţia Kogayon, pe vremea când era student la geologie, după ce a fost cu bursă în Franţa şi a văzut ce înseamnă „management de arie protejată”. A luat doi colegi de cămin din Grozăveşti şi au mers împreună la notar pentru a înregistra asociaţia, cu sediul într-o cameră din casa părinţilor lui şi cu „patrimoniu iniţial” - o bicicletă.

La jumătatea lui 2006, geologul a decis să lase jobul de la Banca Mondială, de vreo 30 de milioane de lei vechi pe lună, pentru a se angaja la Administraţia Parcului Buila-Vânturariţa, pe 6 milioane, dar în comuna natală, Costeşti.

Mare parte din cei aproximativ 130 de membri voluntari ai asociaţiei sunt încă în Bucureşti. Se întâlnesc aproape în fiecare joi la terasa Argentin din Centrul Vechi, obicei din vremea studenţiei - acolo găseau cea mai ieftină bere.

Lupta cu legile nu se termină niciodată

Asociaţia Kogayon nu a avut o strategie pentru a împiedica schimbarea Legii vânătorii. Membrii s-au organizat din mers şi puţini au crezut că vor putea întoarce legea.

Dar asta nu i-a împiedicat să încerce, să lipească afişe prin centrul Capitalei şi să cheme oamenii la miting, să dea telefoane aproape zilnic la Camera Deputaţilor pentru a întreba de lege, să se învoiască de la serviciu sau chiar să-şi ia concedii pentru a se implica în campanie.

Reuşita a fost cu atât mai dulce cu cât au luat şi premii, pe care le privesc ca pe o recompensă, o apreciere a muncii lor voluntare. Experienţa i-a schimbat moral, spune Eugen Manea. Acum ştiu că se poate.

Asta a aflat şi preşedintele organizaţiei Salvaţi Bucureştiul, Nicuşor Dan, care a pornit o campanie pentru a sprijini o ordonanţă a Guvernului, care limitează derogările de la planurile urbanistice generale, adică împiedică construirea unor blocuri de opt etaje în zone în care clădirile au doar două niveluri. După dezbateri şi mitinguri, proiectul a fost adoptat de Camera Deputaţilor, la finalul lunii mai.