VIDEO Voluntari de România: foarte puţini români sunt interesaţi să muncească pe gratis

Studiile arată că în ultimii şase ani s-a dublat numărul tinerilor care au făcut voluntariat în România. Totuşi, majoritatea românilor nu sunt interesaţi să muncească gratis în folosul altora. Motivaţi de bucuria celor pe care-i ajută, de nevoia de socializare sau pur şi simplu de o idee, tot mai mulţi tineri din România aleg să-şi dedice timpul şi resursele activităţilor de voluntariat.

Paul Arion are 20 de ani şi este de profesie „voluntar în timpul liber", după cum spune el. Era în pijamale când l-am cunoscut. De două săptămâni nu mai ajunsese acasă, pentru că dormise la sediul Crucii Roşii din sectorul 5, unde a ajutat la renovare. A pus gresie, a montat geamuri, a văruit.

Citiţi şi:

Slobozia: 8.000 de saci de gunoie strânşi de voluntarii Let's do it, Romania
E oficial! Braşovul este pe locul 1 la campania "Let's Do It Romania!"

„Eu sunt din Valea Doftanei şi acolo făceam parte, la un moment dat, dintr-o asociaţie de tineret care se ocupa cu lucruri bune la noi în sat. Curăţam gunoaiele de prin zonă. Făceam tot felul de activităţi acolo. Şi mi-a intrat în sânge nevoia de a munci ca voluntar", povesteşte Paul. Principala lui motivaţie este reacţia oamenilor. „Mi-e de-ajuns să văd bucuria în ochii oamenilor pe care-i ajut", explică el.

În fiecare marţi şi joi merge lângă Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă din sectorul 5 al Capitalei şi împarte pâine oamenilor nevoiaşi. Acelaşi lucru îl face şi Vasile Ion, un voluntar de 52 de ani, care arată cu mândrie carnetul lui de membru în Crucea Roşie. „De câte ori organizaţia are nevoie de mine şi mă cheamă, vin. Fac asta din dragoste pentru oameni. Ai, aşa, o satisfacţie personală când vezi că încă mai poţi să-i ajuţi pe  alţii. Nu poţi fi total nepăsător. Trăim, totuşi, într-o societate", spune acesta. „Trebuie să fii sufletist, să ai o chemare pentru a veni în ajutorul altora", adaugă Ion. Lucrul este confirmat şi de Ana Ungureanu, directorul filialei Crucea Roşie din sectorul 5, care spune că sunt mulţi români care se arată interesaţi să devină voluntari, dar foarte puţini cei care şi reuşesc să facă asta.

Proiectele de mediu câştigă teren

Un studiu GfK România dat publicităţii ieri arată că românii care nu fac voluntariat sunt mult mai mulţi decât cei care se implică în astfel de activităţi. Totuşi, în ultimii şase ani, numărul voluntarilor s-a dublat în rândul tinerilor între 18 şi 35 de ani. Dacă în 2004 doar 13% din cei incluşi într-un sondaj Gallup declarau că au făcut voluntariat în ultimul an, în 2010 procentul a ajuns la 29%, arată studiul GfK. În rândul celor care n-au făcut niciodată voluntariat, proporţia celor care s-au arătat interesaţi să încerce activităţi în folosul comunităţii nu a crescut semnificativ - 33% în 2004, respectiv 35% în 2010.

O creştere care i-a surprins şi pe cei care au comandat studiul, organizaţia MaiMultVerde, este însă cea a voluntariatului de mediu. Dacă în 2004, doar 8% din tinerii incluşi în sondaj menţionau protecţia mediului printre cauzele pentru care fac voluntariat, în 2010, proiectele de mediu au mobilizat 51% din tinerii voluntari.

Cele mai cunoscute organizaţii ecologiste s-au dovedit şi cele mai mediatizate: Greenpeace (29%), MaiMultVerde (7%) şi Salvaţi Delta (5%). Dintre proiectele de mediu, cei mai mulţi tineri intervievaţi au ştiut să menţioneze „Ţara lui Andrei", un proiect al companiei Petrom (14%), plantarea de copaci (5%) şi „Let's do it, Romania", o campanie independentă (5%).

Motivaţii diverse

Cristina Rigman, director de dezvoltare la Centrul Naţional al Voluntariatului „Pro Vobis" de la Cluj, enumeră câteva dintre principalele motivaţii ale celor care încearcă voluntariatul: „dorinţa de a-i ajuta pe cei aflaţi în nevoie, posibilitatea de a testa viitoarea meserie, nevoia de a-şi îmbogăţi CV-ul, dorinţa de a dobândi experienţă într-un anumit domeniu, posibilitatea de a-şi face prieteni, oportunitatea de a-şi pune în aplicare ideile, existenţa în familie a unei persoane cu deficienţe, petrecerea timpului liber".

Voluntariatul a crescut în România în ritm cu proiectele de acest tip, în special cele de mediu, intens mediatizate, explică şi Violeta Bahaciu, Knowledge Research Manager la GfK România. Pentru Dragoş Bucurenci, preşedintele Asociaţiei MaiMultVerde, rezultatele arată că „voluntariatul a devenit din fenomen sporadic o epidemie naţională", semn că „societatea românească, în ciuda crizei economice, începe să se însănătoşească".

Mobilizare naţională

Peste 150.000 de oameni au strâns gunoaiele adunate în mormane pe marginea drumurilor, prin păduri sau în văi ale râurilor din toată ţara, sâmbăta trecută. Acestea sunt rezultatele preliminare ale celei mai mari acţiuni de voluntariat organizate în ţară, „Let's do it, Romania. Curăţenie în toată ţara. Într-o singură zi". Organizatorii spun că până acum s-au numărat 187.000 de saci cu deşeuri colectate, dar rezultatele finale ale acţiunii vor fi disponibile la finalul săptămânii.

Dovada că se poate

Liana Buzea, iniţiatoarea proiectului, spune că reacţiile oamenilor la acţiunea de ecologizare au fost foarte diferite în ţară. Dacă în judeţele din vestul şi din centrul ţării a fost suficient „apelul autentic de la voluntari necunoscuţi", românii din est şi din sud au avut nevoie de mesaje de la autorităţi şi de la presă, de la „oameni care să le dea încredere" să renunţe la o zi liberă pentru a strânge gunoaiele lăsate de alţii. Acţiunea a demonstrat în primul rând că românii se pot mobiliza să facă muncă voluntară, chiar dacă mai greu şi în număr mai mic decât şi-ar fi dorit organizatorii „Let's do it, Romania". „E o lecţie, mulţi n-au crezut că avem capacitatea, resursele...", spune Buzea.

„Acţiunea a deschis ochii multora. Sunt oameni care poate au fost pasivi, dar undeva, în creier, le-a rămas mesajul; poate se vor implica pe viitor în acţiuni de genul ăsta", adaugă ea.

Organizatorii se aşteaptă ca numărul total al participanţilor la acţiunea de ecologizare să se apropie de 200.000, adică mai puţin de 1% din populaţia României. Estonienii, cei care au lansat evenimentul „Let's do it", au reuşit să mobilizeze 4% din populaţia ţării pe 3 mai 2008. România a înregistrat un procent mai mic pentru că „nu avem cultura voluntariatului", spune Buzea. Fiind prima acţiune de acest gen, „pe cât de mic pare în comunitatea internaţională, pe atât de mare este succesul în România."

Sechelele muncii patriotice

Chiar şi cu o creştere de 50% a voluntariatului în rândul tinerilor, numărul românilor care sunt dispuşi să facă muncă neplătită în folosul altora rămâne scăzut. Una dintre cauze este asocierea cu „munca patriotică". „Eu cred că invocarea acestei concepţii este doar o scuză pentru cei care vor să se ascundă în spatele trecutului pentru a-şi justifica pasivitatea din prezent", argumentează Cristina Rigman de la Centrul Naţional al Voluntariatului, „Pro Vobis". „Am colectat hârtie şi înainte de 1989 pentru că mi se cerea. Acum o colectez pentru că vreau şi cred că este bine să fac acest lucru", adaugă ea.

Sociologul Marius Pieleanu se declară sceptic cu privire la motivaţia tinerilor voluntari. „Ar fi trebuit să se producă lucruri semnificative care să determine un angajament mai mare al tinerilor în activităţile civice", spune el. Iar în opinia sa, nu s-a întâmplat aşa, pentru că instituţii care ar trebui să facă asta - familia, şcoala şi biserica - au alte preocupări. Aşa că principalul „vinovat" pare a fi presa, care a înmulţit campaniile centrate pe ideea de voluntariat.