Visul „casă pe credit“ face victime

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Criza imobiliară poate transforma un apartament  de vis într-un coşmar veritabil
Criza imobiliară poate transforma un apartament de vis într-un coşmar veritabil

Accesul facil la credite a declanşat, în urmă cu trei ani, goana după proprietăţi. Azi, cumpărătorii dau pe casa visată mai mult decât face. Balonul imobiliar s-a spart şi au apărut două tipuri de păgubiţi: cei care au cumpărat scump locuinţele pe care acum nu şi le mai permit şi cei care au dat avans pentru imobile nefinalizate.

A visat la o casă a ei, dar acum, ajunsă în imposibilitatea de a-şi plăti ratele, se zbate să rămână în ea. Aceasta nu este doar povestea Andreei Stănescu (31 de ani), ci a multor români care au încercat să câştige de pe urma valului de creditare declanşat în urmă cu trei ani.

Femeia a contractat un credit ipotecar pe 37 de ani, pentru a-şi achiziţiona un apartament tip studio în nordul Capitalei, în valoare de 95.000 de euro la acea vreme. Pentru avans, ea a obţinut de la aceeaşi bancă un credit de nevoi personale pe 10 ani. Ambele rate ajung acum la circa 1.000 de franci elveţieni, moneda în care i-au fost acordate cele două credite.

Primele probleme au apărut din cauza cursului valutar. „Când am luat creditul francul era 2,2 lei şi, într-un interval scurt, de câteva luni, a ajuns la aproximativ 3 lei, fapt ce a făcut ca rata mea să crească de la 2.200 de lei la 3.000 de lei", spune Andreea. Ea povesteşte că la momentul obţinerii creditului i s-au luat în calcul toate tipurile de venituri, inclusiv drepturile de autor şi bonurile de masă, iar gradul de îndatorare era de 70%.

Reacţie în lanţ

Odată cu criza financiară, scăderea veniturilor, absenţa primelor, tăierea bonurilor de masă au fost noi şi noi lovituri. În prezent, femeia se declară depăşită de situaţie, deoarece veniturile i-au scăzut la jumătate, iar nivelul de îndatorare trece de 100%. „Unul dintre credite nu este plătit de câteva luni şi sunt deja în evidenţa Biroului de Credit", spune ea. Deşi anul trecut banca i-a acordat o perioadă de graţie de o lună, Andreea spune că nu a putut nici în aceste condiţii să achite ratele.

Mai mult, înregistrarea în Biroul de Credit i-a făcut imposibil accesul la o refinanţare. De asemenea, nu a putut obţine nici reeşalonarea datoriei, deoarece durata creditului este maximă. Banca i-a oferit totuşi alternativa: creditul ipotecar va trece la moneda euro, iar pentru creditul de nevoi personale femeia va plăti doar dobânzile şi comisioanele timp de un an, urmând ca principalul să fie adăugat ulterior. În ceea ce priveşte creditul ipotecar, Andreea a acceptat o perioadă de graţie de şase luni, după această perioadă urmând să plătească în plus la fiecare rată în parte.

Şi cu banii luaţi, şi fără acoperiş

Un alt caz în care se regăsesc mulţi români care au visat să se mute într-un apartament nou este cel al Laviniei Dobre (25 de ani). În martie 2006, ea a cumpărat un apartament de două camere într-un complex rezidenţial nou dintr-o zonă centrală, ce urma să fie finalizat în circa trei ani. Locuinţa a costat 190.000 de euro, din care 15.000 de euro reprezenta plata locului de parcare.

„Am plătit în tranşe de 25%, 10% şi 15% către dezvoltator până când am aflat din ziare că data de livrare se amână cu trei luni", spune Lavinia. Apartamentul trebuia să fie predat în luna mai a anului 2009, însă blocul nu a fost terminat nici până în prezent.

„Eu am plătit 120.000 de euro şi am refuzat să mai plătesc, iar ei nu finalizează pentru că, probabil, nu au bani", spune ea. Situaţia ar fi fost cu atât mai dramatică cu cât Lavinia plănuia să vândă apartamentul vechi în care locuia cu circa 140.000 de euro, preţul de pe piaţă la acea vreme.

„Din fericire, nu l-am vândut, altfel aş fi stat pe drumuri sau din nefericire nu l-am vândut, pentru că acum preţurile din zonă sunt la jumătate", declară ea. Femeia spune că mesajul oficial al dezvoltatorului a fost că finalizarea proiectului se amână şi că vor plăti penalizări conform contractului. Cu toate acestea, păgubiţi rămân cei care nu şi-au achitat integral locuinţele nefinalizate şi tot ei sunt pasibili de penalizări, neexistând în contract nişte clauze care să-i apere.

O casă, mai multe joburi

Florin Alexandru (40 de ani) lucra în 2007 în marketing şi vânzări şi câştiga bani frumoşi din comisioane. Prin urmare, a decis să investească într-o locuinţă de care să se bucure ulterior. Bărbatul şi-a cumpărat o garsonieră într-un bloc comunist pe care a plătit 61.000 de euro.

Banii i-a obţinut în urma contractării a trei credite bancare: unul ipotecar şi două de nevoi personale, necesare pentru achitarea avansului şi pentru renovarea locuinţei. „La momentul încheierii contractului gradul meu de îndatorare era de până 50%. M-am bucurat şi că dobânda era fixă în primul an şi plăteam 313 euro pe lună. Anul următor, în 2008, dobânda a devenit variabilă şi eu ajunsesem să plătesc 440 de euro/lună, la care se adăugau ratele la celelalte două credite ce însumau 140 de euro", spune Florin.

Situaţia s-a înrăutăţit când veniturile i-au scăzut cu 50%. Şi, dacă până la jumătatea lui 2009, bărbatul reuşise să adune rezerve, anul trecut a decis că nici reducerea cheltuielilor nu este suficientă pentru acoperirea datoriilor. Astfel, şi-a luat un al doilea job. „Decât să reduc, am preferat să fac ceva în plus, pentru că intram în imposibilitatea de a plăti ratele", spune el.

Florin a fost motivat să-şi găsească un al doilea serviciu, ca agent de asigurări, pentru că nici banca nu i-a oferit o variantă avantajoasă. „M-am dus la bancă pentru posibilitatea unei reeşalonări şi a trebuit să aduc documente că veniturile s-au diminuat. Propunerea lor a fost să-mi scadă ratele timp de un an, cu condiţia de a aduce un coplătitor, căruia i se pune poprire pe venit în cazul în care eu nu plătesc. Nu am acceptat", mai spune bărbatul.

S-a răzgândit în ultima clipă

Anticipând consecinţele crizei economice, Iulia Mihai (35 de ani) din Bucureşti, a renunţat să mai cumpere apartamentul pentru care plătise avansul de câteva mii de euro. „Când a venit criza, în 2008, am preferat să pierd avansul decât să dau 100.000 de euro", spune femeia, gândindu-se că apartamentul de două camere din zona Băneasa va pierde rapid din valoare.

Atenţie când cumpăraţi proprietăţi pe timp de criză

„Criza economică în general şi, în particular, cea imobiliară au creat în jurul nostru foarte multe probleme cu care ne confruntăm, bazate în general pe lipsa banilor", declară Mihai Stan, director general la portalul de specialitate TopEstate.ro.

El spune că principalul efect direct a fost scăderea preţului proprietăţilor, care în prezent nu mai pot fi vândute nici cu preţul listat la vânzare. De asemenea, un alt efect a fost lipsa lichidităţilor în piaţă şi închiderea robinetului bancar. „Cumpărătorii nu au bani suficienţi şi nici nu sunt ajutaţi de bancă deoarece nu se încadrează ca venituri sau au alte rate din credite anterioare care le frânează accesul la un nou credit", afirmă Stan.

El spune că recesiunea economică a generat lipsa informaţiilor corecte imobiliare, incertitudine cu privire la situaţia reală, fapt ce face cumpărătorul foarte sensibil la zvonuri şi la speculaţii. „Evident, acum este cel mai bun moment să cumperi ceva dacă ai banii", spune Mihai Stan.

Nu vă bazaţi pe vorbe

Ce probleme am putea întâmpina atunci când cumpărăm o proprietate? Specialistul sfătuieşte potenţialii cumpărători să semneze un antecontract şi să nu se bazeze doar pe cuvântul vânzătorului, care spune că va păstra apartamentul până când cumpărătorii vor finaliza documentele pentru creditul bancar.

„Vânzătorii care spun că nu este necesară întocmirea unui asemenea act nu fac decât să aştepte o altă variantă mai bună sau, poate, pe cineva care oferă acelaşi preţ sau chiar mai mic, dar care le dă banii mai repede. Va face tranzacţia cu acesta, iar dumneavoastră vă va spune sec că «S-a vândut»", spune Stan.

De asemenea, trebuie ştiut că mulţi proprietari vând din cauză că nu mai au posibilitatea să plătească ratele sau fiindcă au de restituit un alt împrumut pentru care au girat cu apartamentul. „În sine, nu ar fi o mare problemă dacă valoarea ipotecii este mai mică decât suma de vânzare, însă asta poate crea întârzieri la acordarea creditului", mai spune specialistul.

Ponturi pentru tranzacţii în 2010

Verifică dacă locuinţa nu are datorii. Probleme pot apărea dacă suma ipotecii este mai mare decât cea la care se vinde acum apartamentul.

Verificaţi direcţia banilor. Trebuie să fiţi atenţi la modul în care proprietarul foloseşte banii pe care îi plătiţi, şi anume dacă îşi achită prioritar ipoteca existentă.

Puneţi un termen de semnare cu 30 de zile mai mare decât spun cei de la bancă şi, de preferat, discutaţi în paralel şi la o altă bancă (în cazul în care veţi achita locuinţa printr-un credit ipotecar).

Atenţie la problemele proprietăţii. Acestea pot fi probleme cu încălzirea, cu apa, cu stabilitatea clădirii în sine, cu vecinii, cu revendicarea imobilului.

Trebuie semnat un antecontract. Chiar dacă vânzătorul declară că va păstra apartamentul, trebuie să aveţi un act scris care să dovedească acest lucru.

Valorificaţi agentul imobiliar. Agenţii folosesc de obicei fişe de vizionare pentru proprietăţile de care se ocupă, pe care le întocmesc înainte de a începe publicarea ofertei. Fişele sunt semnate de către proprietar, iar pe ele sunt descrise problemele imobilului.

Sclavii contractelor

Românii care nu şi-au achitat integral apartamentele în blocurile nefinalizate sunt obligaţi să plătească penalizări, deşi nu au intrat niciodată în posesia locuinţelor pentru care au semnat contractul.

Comentarii
Mugur Şteţ purtătorul de cuvânt al BNR

Avem o cultură a consumului atipică şi needucată

Creşterea restanţelor la rambursarea creditelor este poate şi un prilej de reflecţie pe care îl avem fiecare dintre noi, şi anume acela de a face un credit doar pentru ceea ce avem nevoie. Când facem un credit, să ne gândim de zece ori dacă avem cu adevărat nevoie de el. Dorinţa aceasta de a avea prea mult dintr-odată nu este sănătoasă. E bine să creşti consistent şi sustenabil.

Este anormal să locuieşti într-o garsonieră în Berceni şi să ai în faţa blocului o maşină de lux. Cultura consumului la noi este o cultură atipică şi needucată, pentru că românii au trăit mult timp în sărăcie înainte de '89 şi au văzut multe filme americane, uitând că noi nu avem o economie americană. Recesiunea a afectat economia românească, care ar fi mers normal, cu o creştere de 5% în 2009.

În condiţii de criză, scăderea economică a fost de 7,1%. Dacă ar fi fost creştere economică, am fi asistat şi la o creştere a creditării. Există, de asemenea, posibilitatea să crească şi numărul de restanţieri, dar ei aveau o pondere mai mică din total credite.

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite