Viaţa bio, preţioasă pentru sănătate, dar şi pentru buzunare

Obţinute din ingrediente naturale, fără substanţe chimice adăugate, produsele bio pot fi mai gustoase şi mai benefice decât cele de larg consum. Prea puţini sunt însă cei care-şi permit să plătească diferenţa de preţ. Românii care ţin la sănătatea lor şi mai ales a copiilor lor sunt clienţii magazinelor bio româneşti, jucători pe o piaţă care reprezintă doar 1% din cea a bunurilor de larg consum.

Mădălina (30 de ani) şi Alexandru (37 de ani) au intrat într-un magazin de produse bio, ascuns pe străduţele din centrul Capitalei, vineri seară, în drum spre cinematograf. L-au luat cu ei şi pe fiul lor, el fiind, de fapt, principalul motiv al vizitei la magazin.„Ne ferim, în general, de toate alimentele pe care le-am mâncat cu plăcere înainte să ştim ce conţin", explică tatăl. „Mai ales de când îl avem pe el, de un an şi opt luni. Suntem mai atenţi şi încercăm să‑i dăm, măcar în perioada asta de formare, alimente care să nu-l afecteze pe viitor."

Mădălina, care este din nou însărcinată, spune că au început să testeze tot felul de produse organice, chiar şi alimente asiatice pe bază de alge, şi au înlocuit zahărul cu îndulcitori. Dar pentru că aceste produse sunt destul de scumpe, părinţii combină ingredientele bio cu cele cumpărate din piaţă. Efectul îl resimt mai mult psihologic, spune Mădălina. Totuşi, de când consumă alimente fără aditivi şi alte substanţe chimice adăugate, n-au avut deloc probleme de sănătate. „Nu ştiu dacă e datorită lor, dar cred că şi ele contribuie", spune mama.

„Eco-mamele" reprezintă una dintre categoriile importante de clienţi ai Pukka Food, un magazin care arată ca o cămară doldora de produse ecologice - cereale, biscuiţi, ciocolată, condimente, alge şi produse exotice, băuturi, carne, lactate, fructe şi legume, mâncare pentru copii, dar şi cosmetice şi produse de curăţenie.

Afacere pentru familie şi prieteni

Ileana Muntean şi Bogdana Ghinescu, foste colege de liceu şi facultate, aveau şi ele copii mici acum trei ani, când au deschis magazinul de lângă Parcul Cişmigiu. Au pornit de la ideea de a mânca sănătos, şi ele, şi prietenii lor. Mai bine de 90% din produsele scoase la vânzare sunt importate în principal din Marea Britanie, explică directoarea magazinului, Daniela Andrei. Din România provin în special produsele proaspete, fructele, legumele, o parte dintre lactate, sucul de mere, sortimente de dulceaţă, magiun şi miere. Sunt mai scumpe decât într-un magazin de cartier. Unele cu doar 25%, câteva costă şi de două-trei ori mai mult, cum ar fi carnea şi preparatele din carne bio aduse pe comandă şi care au un termen de valabilitate foarte scurt.

Daniela Andrei spune că magazinul are o clientelă fidelă, care a crescut de‑a lungul anilor, dar nu foarte mult. În afară de părinţii care cumpără pentru copiii lor, vin persoane care au dife­rite afecţiuni şi urmează un regim alimentar şi cunoscătorii, pentru care aduc în permanenţă produse noi. „Chiar avem clienţi foarte frumoşi, oameni deosebiţi şi inteligenţi, de la care învăţăm de multi ori", explică şi Ileana Muntean. „Cred că ei sunt partea care îmi place cel mai mult la acest business migălos şi complicat, cu multe gestiuni, produse care expiră, controale."

Efectele crizei

Criza a scăzut numărul clienţilor de la 50 pe zi la aproximativ 35. „Cei care ştiu că sănătatea e cel mai de preţ bun al lor nu ne-au părăsit,
dar sunt şi ei mai atenţi cum cheltuiesc banii", spune Muntean. Deşi nu este tocmai o afacere profitabilă, Pukka Food (mâncare autentică, în traducere din limba engleză) funcţionează. „Este mai mult o ambiţie, din credinţa că am făcut ceva bun şi din satisfacţia de a vedea clienţii noştri fideli mulţumiţi de serviciile şi produsele oferite", adaugă Muntean.

Costel Gheorghiţă şi Nicolae Andronic, care au lucrat împreună în IT, consideră piaţa produselor bio un domeniu relativ nou şi în expansiune. Au studiat-o, au găsit o nişă şi au investit într-un site care vinde cosmetice organice, Bio-bazar.ro.

Oferta include produse pentru îngrijire corporală, parfumuri şi o gamă specială pentru femei însărcinate, bebeluşi şi proaspete mămici. La fel ca produsele alimentare bio, şi cosmeticele organice sunt mai scumpe decât cele obişnuite, cu până la 70%, explică Gheorghiţă. Aşa că cel mai bine se vând produsele cele mai ieftine, săpunurile, cremele pentru mâini, şampoanele şi pasta de dinţi. „Dacă am început în criză, în noiembrie anul trecut, ne aşteptam ca la început să fie mai greu. Dar am văzut potenţial mare", explică Gheorghiţă. Estimează însă că până la finalul acestui an vor obţine profit.

Ce înseamnă ecologic

Alimentele bio, eco sau organice sunt obţinute din agricultura ecologică, culturi care nu folosesc organisme modificate genetic sau pesticide, animale hrănite ecologic, fără să fie tratate cu hormoni de creştere sau antibiotice. Procesarea materiilor prime se face fără aditivi sintetici sau ingrediente modificate genetic. Certificatul de produs ecologic se obţine în urma unei serii de controale. 

"Nu câştigăm bani din asta. Mâncăm sănătos, ne plătim chiria, furnizorii, cei trei angajaţi şi datoriile la stat."
Ileana Muntean proprietar Pukka Food

Alimentaţia organică: o modă sau o necesitate?

Românii sunt încă sceptici cu produsele bio Foto: Lucian Muntean

Cel mai dezvoltat sector al pieţei bio din România este cel alimentar. Totuşi, produsele de acest gen reprezintă doar 1% din totalul alimentelor consumate în ţară, în timp ce în Germania, produsele bio acoperă 5% din piaţă, arată un studiu realizat anul trecut de compania de cercetare Cult Market Research. Radu Panait, cel care, în 2001, a pus bazele Natura Land, primul şi cel mai mare distribuitor de produse bio din România, estimează că procentul este în creştere în ultimul an pentru că tot mai mulţi oameni au început să conştientizeze importanţa unei alimentaţii sănătoase şi sunt mai atenţi la informaţiile de pe etichetele produselor.

Panait spune că cel mai bine se vând alimentele de bază - zahăr, ulei, făină, cereale -, dar şi cosmeticele bio şi accesoriile - mori speciale pentru cereale, aparate de germinat. Iar dacă în 2009 spunea că produsele bio sunt 60% necesitate şi 40% moft, pentru că românii sunt snobi şi vor să fie în pas cu moda chiar şi în alimentaţie, Panait crede că în următorii cinci ani procentul celor care vor cumpără din necesitate va ajunge la 80%. Motivul fiind calitatea tot mai îndoielnică a alimentelor produse în masă, cu aditivi chimici şi modificări genetice, spune el.

Legătura dintre mâncare şi sănătate

„Lumea pare să devină din ce în ce mai conştientă că sănătatea personală şi a familiei este direct legată de calitatea mâncării consumate", explică şi Ileana Muntean. „Dar această tranziţie este, ca orice schimbare de obiceiuri şi de mentalitate, subminată de inerţie. Ea cere timp şi mult efort de informare şi de persuasiune din partea noastră şi a tuturor celor implicaţi. Când consumul acestor produse va deveni unul de masă, preţul nu va mai conta."

O problemă, care urcă preţul, este şi lipsa produselor bio autohtone. Din oferta Natura Land, 80% din produse sunt importate din Germania, Olanda, Ungaria, Italia şi Belgia. Nu există încă un sistem care să încurajeze şi să susţină agricultura ecologică în România, deşi potenţialul este uriaş, susţine Panait, care caută în permanenţă noi soluţii pentru a face produsele organice mai accesibile pentru români. De aceea merge la Nürnberg, în Germania, unde începe astăzi cel mai mare târg de produse ecologice din lume, Biofach.

Pavilion naţional

România este reprezentată la eveniment de 17 firme ecologice autohtone care vor expune, în pavilionul naţional, cereale, făină, produse de panificaţie, fructe de pădure, miere, propolis, ceară de albine, uleiuri, nuci, furaje, brânză, ţuică, vinuri, dar şi obiecte de artizanat certificate ecologic. Potrivit organizatorului pavilionului naţional, Asociaţia operatorilor din agricultura ecologică „Bio-România", scopul participării României, cea mai importantă de până acum, este promovarea produselor ecologice autohtone. Cu atât mai mult cu cât Asociaţia susţine că agricultura ecologică, ecoturismul şi agroturismul ecologic reprezintă soluţii pentru ieşirea din criză şi strategii sigure pentru dezvoltarea ţării.

Românii nu ştiu ce înseamnă eco

Cei mai mulţi dintre români nu ştiu ce înseamnă produse bio, arată singurul studiu românesc despre această piaţă, realizat de Cult Market Research în perioada iulie-august 2010. Peste 60% din participanţii la cercetare au spus că au consumat astfel de alimente, dar se refereau de fapt la legume şi fructe proaspete în general, cumpărate din supermarke­turi sau din piaţă.

„Pe piaţa românească legumele şi fructele proaspete bio sunt foarte rare. Astfel, cei mai mulţi «consumatori» de bio sunt, de fapt, consumatori de fructe şi legume mai mult sau mai puţin naturale, şi nu consumatori de produse bio certificate", au constatat cercetătorii.
Totuşi, 94% din participanţii la sondaj asociază alimentele ecologice cu produsele sănătoase sau cu cele netratate cu pesticide, 92% cred că nu conţin chimicale sau sunt naturale, iar 84% consideră că aceste produse nu dăunează mediului. Studiul a fost realizat prin interviuri telefonice, pe un eşantion restrâns, de 200 de persoane, şi nu este reprezentativ la nivel naţional.

Piaţa din România, încă în faşă

Piaţa produselor bio este însă foarte tânără în România, dezvoltarea mai pronunţată a început de-abia din 2008, explică Paul Acatrini, Managing Partener la Cult Market Research, într-o analiză publicată pe blogul „Ţara lui Andrei". Pe baza interviurilor realizate pentru cercetarea cantitativă şi calitativă, Acatrini a constatat că piaţa e formată din aproximativ 10 magazine bio, câteva zeci de site-uri şi raioane de produse organice în supermarketuri.

Afacerile din acest domeniu sunt restrânse, de la magazine cu doi-trei angajaţi până la companii cu 20-25, precizează Acatrini, cifrele de afaceri fiind, la nivelul anului 2009, între 40.000 şi 350.000 de euro. Comercianţii estimează că produsele bio reprezintă 5% din coşul zilnic al unei familii care vrea să adopte un stil de viaţă sănătos. Există însă şi câţiva consumatori care cumpără constant cantităţi mari. Aceştia sunt clienţii fideli, care au o pondere mare pentru afacerile bio - peste 60% din cei care cumpără o dată bio revin ulterior în magazin.

Momentan însă, consumatorii de bio din România rămân prea puţini pentru a forma acea masă critică în jurul căreia să se poată dezvolta un sistem funcţional şi pentru producători, şi pentru importatori, şi pentru comercianţi, rezultă din analiza Cult Market Research.

Nu tot ce-i bio face bine organismului

Zahărul ecologic este la fel  de nociv ca şi cel neecologic Foto: Shutterstock

Pentru a fi autentic, un produs alimentar bio trebuie să aibă inscripţionate pe ambalaj sigla de agricultură ecologică de la Ministerul Agriculturii şi sigla organismului acreditat de Uniunea Europeană să‑i certifice provenienţa ecolo­gică, explică Gheorghe Mencinicopschi, director general al Institutului de Cercetări Alimentare ICA Research & Development.

Specialistul în nutriţie spune că nu la fel de uşor este să ne dăm seama dacă astfel de produse sunt într-adevăr mai benefice pentru sănătate decât cele tradiţionale. „La legume şi fructe lucrurile sunt simple. Au avantajul că sunt mai puţin poluate, au uneori mai mulţi nutrienţi, antioxidanţi, minerale, vitamine", explică profesorul.

Lucrurile se complică însă în cazul alimentelor ecologice procesate, atrage atenţia specialistul. Pentru că zahărul rafinat alb bio este la fel de nociv pentru organism ca şi cel neecologic, la fel şi făina, uleiul rafinat şi produsele derivate. „Orice aliment bio procesat este bun dacă contrapartida lui convenţională este bună din punct de vedere nutriţional", explică Mencinicopschi.

Provenienţa dintr-un mediu controlat, fără substanţe chimice adăugate, şi procesarea ecologică fac alimentele mai sigure, spune şi nutriţionistul Adrian Copcea, dar nu le modifică numărul de calorii sau profilul nutriţional. „Tot ce se aplică ca principiu al alimentaţiei sănătoase este valabil şi pentru produsele bio", adaugă acesta.