Viaţă de român la limita sărăciei

Viaţă de român la limita sărăciei

Criza a lovit anul acesta în nivelul de trai al românilor. Pe 400.000 dintre noi i-a afundat chiar în sărăcie. Provocarea lor: să trăiască cu zece lei pe zi. Românii care trăiau decent anul trecut au ajuns să jongleze cu veniturile pentru a-şi acoperi datoriile şi nevoile zilnice. Cei care erau săraci au ajuns şi mai nevoiaşi.

Mai citeşte şi:
Suceava: Pensionarii dezbat sărăcia la jocul de table (GALERIE FOTO ŞI VIDEO)
Pensia de cinci stele
Sărăcia românească s-a născut la sat şi tot acolo va muri

Gina V. are 30 de ani şi lucrează ca ambalator la o fabrică de produse zaharoase din Bucureşti. Opt ore pe zi stă în faţa unei benzi de pe care ridică prăjiturile ambalate automat şi le aşază în cutii.

Aparent, e o treabă uşoară însă, cum banda nu poate fi oprită în tot acest timp, femeia se roagă de colege să-i ţină locul pentru a ciuguli ceva la prânz sau pentru a ajunge la toaletă.

Nu poate lipsi mai mult de cinci minute, aşa că aleargă prin fabrică pentru a-şi relua mişcarea automată a mâinilor. La avans primeşte aproape 300 de lei, iar la lichidare cam tot atât, bani cu care jonglează zi de zi între nevoile celor doi copii şi datoriile casei. Soţul ei, mecanic de profesie, a rămas şomer iarna trecută, dar mai lucrează pe cont propriu, cu ziua, pe unde găseşte.

Cinci lei pe zi, bani de cheltuială

„În ultimele luni, a trebuit să mă descurc cu mai puţin de 1.000 de lei. Mai întâi plătesc întreţinerea - în jur de 300 şi ceva de lei pe lună, apoi curentul - care mai vine vreo 50 de lei, telefonul - alţi 30 de lei şi cablul - 25 de lei“, explică femeia.

Din salariu îi mai rămân aproape 200 de lei, la care se mai adaugă alocaţiile copiilor şi ce mai câştigă soţul. În total, aproape 600 de lei din care trăiesc toţi patru. Mai cheltuiesc şi pentru produsele de igienă strict necesare, iar la final le rămân nici cinci lei pe zi, de căciulă. 

„Au fost luni când am ţinut-o numai pe cartofi copţi şi pe ciorbă“, povesteşte uşor stânjenită femeia. Se gândeşte că în toamnă băieţelul ei va intra în clasa întâi şi-i vor trebui haine noi, rechizite şi ghiozdan. „Cu fetiţa de patru ani am noroc că mai stă soţul acasă sau mai vine mama pe la noi şi ne scuteşte de taxa de la grădiniţă“, mai spune Gina.

La mila fiului

Vasilica R. ( 55 de ani) locuieşte în Boldeşti - Prahova şi trăieşte din salariul fiului ei şi din ajutorul rudelor. De doi ani a rămas văduvă şi, din cauză că a terminat zece clase şi a muncit doar două luni adunate ca muncitor necalificat la un abator, nu poate spera la pensie.

Aşteaptă să mai treacă cinci ani pentru a putea primi pensia de urmaş. Până atunci, fiul ei de 25 de ani, angajat ca paznic pe salariul minim pe economie întreţine toată casa. Din 600 de lei plătesc mai întâi factura la apă, la lumină şi la gaze şi-şi mai iau de mâncare.

În bătătură au câteva găini, un porc şi un câine. Din cauza lipsurilor, au renunţat să mai plătească firma de gunoi şi
s-au restrâns cât au putut şi de la alte cheltuieli - au înlocuit abonamentul TV cu o antenă, au lăsat necultivat peticul de pământ pe care îl au. Banalul abonament la internet este pentru tânărul „stâlp” al casei o extravaganţă pe care nu şi-o poate permite.

Lipsurile şi dificila adaptare a părinţilor la realităţile cotidiene îi afectează pe foarte mulţi copii şi tineri din România. Potrivit estimărilor Băncii Mondiale şi ale organizaţiei UNICEF, aproximativ jumătate dintre săracii ţării au vârste cuprinse între 0 şi 24 de ani. Nevoiţi să muncească de mici, tinerii care provin din familii sărace ajung să urmeze rar studii universitare, acordând o importanţă mai mare câştigului imediat care le-ar rezolva problema traiului de mâine.

59 % din români mărturisesc că nivelul lor de trai se înrăutăţeşte. În topul problemelor lor, de anul acesta, se află veniturile mici şi sărăcia în care sunt aruncaţi din cauza intrării economiei naţionale în recesiune.

60 % din populaţia expusă riscului de a deveni săracă în acest an locuieşte în gospodării cu copii. Cei mai afectaţi sunt cei din mediul urban.

42 % dintre persoanele de etnie rromă vor fi afectate de sărăcie în acest an. Proporţia este de şase ori mai mare decât rata sărăciei la nivelul întregii populaţii.

17 % din locuitorii planetei vor ajunge extrem de săraci până la sfârşitul anului, arată un raport al ONU. Criza economică ne-a întors cu 20 de ani în urmă, când 20% din populaţia globului suferea de foamete. 

Pensionarul, în criză de când se ştie

Ştefana (76 de ani) locuieşte într-un cartier bucureştean, într-o garsonieră proprietate personală. Pensia de 700 de lei - a ajuns atât de mare după recalculare - acoperă doar cheltuielile vitale. Jumătate din bani se duc pe întreţinere şi pe alte facturi, iar de restul încearcă să mănânce şi să-şi cumpere medicamentele în fiecare lună. Are o „alocaţie” cu puţin peste zece lei pe zi!

„Eu sunt mulţumită, pentru că mă ajută foarte mult şi familia, şi prietenii. Îmi aduc de pe la ei, de lângă Bucureşti, lapte, carne, ouă. În plus, ţin toate posturile de peste an, merg la piaţă şi negociez cu precupeţii. Mulţumesc lui Dumnezeu, nu sunt bolnavă ca alţii - n-am avut toată viaţa nicio tăietură. Pe criza asta doar am mai tăiat din banii cu care mai ieşeam pe ici, pe colo“, ne-a povestit Ştefana.

Pensionara spune că nu cheltuieşte foarte mult pentru că nu e „carnivoră” şi că ajunge în hipermarketuri doar ca
„să-şi clătească ochii“.

Portretul românului vulnerabil în faţa crizei

Persoanele care locuiesc singure - în special femeile, cele care fac parte din familii monoparentale sau din familii cu trei sau mai mulţi copii, dar şi persoanele singure care au peste 65 de ani sunt cele mai vulnerabile în faţa sărăciei, arată datele culese de Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale în Raportul naţional strategic privind protecţia şi incluziunea socială.

Potrivit acestui raport, cei mai săraci români trăiesc în nord-estul ţării. Anul trecut, 26,2 la sută din populaţia din această regiune a dus-o de pe azi pe mâine cu mai puţin de zece lei zilnic. Cam la fel de săraci au fost şi românii din sud-estul ţării. Aici, aproape un sfert din populaţia din regiune s-a înscris în categoria săracilor absoluţi.

Şi în regiunea de sud-vest a ţării românii au trăit în mizerie. 23 la sută din locuitorii regiunii au fost săraci lipiţi. Bucureştenii şi ilfovenii au fost cei mai feriţi din acest punct de vedere, doar 4,6 la sută din ei trăind de pe azi pe mâine.

Orăşenii, încolţiţi de recesiune

Totuşi, un raport realizat de specialişti ai Băncii Mondiale şi ai UNICEF arată că, deşi românii din zonele rurale sunt mai expuşi traiului plin de lipsuri, în acest an nivelul sărăciei din mediul urban va creşte mult mai rapid decât cel din mediul rural. Şi asta pentru că şomajul va fi coşmarul majorităţii salariaţilor, mai cu seamă al muncitorilor cu salarii mici din sectorul informal.

Totodată, românii vor fi sărăci şi din cauza deprecierii monedei naţionale în raport cu euro - responsabilă pentru îngroşarea ratelor dobânzilor. Starea de spirit a românilor este departe de a fi optimistă. Concluziile unui sondaj Gallup arată că 65 la sută din români se aşteaptă la vremuri şi mai proaste, iar 85 la sută din respondenţi sunt nemulţumiţi de felul în care merg lucrurile în ţară.

Totuşi, sociologul Alfred Bulai consideră că statisticile tind să exagereze situaţia reală din ţară.

Am revenit brusc cu picioarele pe pământ

Copiii şi tinerii până în 24 de ani sunt cei mai afectaţi de sărăcie

Mulţi dintre românii care duceau un trai decent în 2008 au ajuns în acest an să se încadreze în nivelul sărăciei relative, în timp ce săracii s-au îngropat în mizerie, explică analistul economic Liviu Voinea.

Totuşi, sociologul Alfred Bulai consideră că bruma de români care se încadrau în clasa de mijloc a fost cea mai afectată de această prăbuşire economică.

„Cei care erau deja săraci nu prea au mai avut ce pierde, în timp ce românii care se obişnuiseră cât de cât cu un stil de viaţă caracteristic clasei de mijloc s-au văzut nevoiţi să se descurce cu mult mai puţin. Deodată, telefonul nou nu a mai fost o prioritate pentru ei, ci achitarea facturilor tot mai mari“, mai explică sociologul.

A dispărut şi iluzia bunăstării

În plus, Bulai arată că iluzia bunăstării a dispărut ca urmare a revenirii la realitate a tuturor celor care contractaseră credite pentru a-şi permite diverse bunuri - de la locuinţe la maşini sau la aparate electrocasnice.

Pe de altă parte, specialiştii în psihologie spun că, pentru a se adapta la noile realităţi economice, românii ar trebui să renunţe la îmbrăţişarea unei profesii unice. „Trebuie să-şi facă un plan şi să realizeze ce urmăresc de fapt. Dacă vor să traverseze o perioadă de criză, atunci se pot reprofila sau se pot angaja într-un alt domeniu decât cel pentru care s-au pregătit.

Dacă vor să-şi consolideze cariera, să se asigure că nu investesc aiurea“, a sugerat psihologul Cătălina Hetel.
Deşi efectele crizei vor continua să-i afecteze pe români până la sfârşitul anului, analiştii economici întrevăd o urmă de speranţă. „La modul realist, a doua jumătate a lui 2010 va pune economia naţională pe o pantă ascendentă“, prevede Liviu Voinea. Pentru românul de rând, această creştere se va simţi abia în 2011, din cauza unei perioade de inerţie.