Valoarea femeilor în ţara bărbaţilor

Valoarea femeilor în ţara bărbaţilor

Câştigă mai bine, munceşte mai mult, are mai multe pe cap. Acestea par, la prima vedere, beneficiile emancipării femeii în România. Are probleme chiar şi atunci când aduce acasă mai mulţi bani decât el. Şi asta pentru că bărbaţii au înţeles doar că banii stabilesc ierarhia în capitalism.

Femeile din mediul urban joacă un rol activ în susţinerea financiară a familiei, peste jumătate dintre ele contribuind cu până la 40% la bugetul casei, arată un studiu recent realizat de SMARK împreună cu Brennan Research & Consultants. Dar ce te faci când femeia e cea care „ţine“ casa? Devine ea „şeful“ sau, dimpotrivă, trebuie să suporte ieşirile orgolioase ale bărbatului detronat?

Citiţi şi:

• Femeile acceptă aventurile de o noapte doar cu bărbaţi irezistibili
• Femei care spun „totul despre sex“

Când banii ei sunt banii lor

„Sora mea lucrează pentru firma ei. Câştigă binişor, are şi ceva bani deoparte. E ok din punct de vedere financiar. Soţul ei (sunt căsătoriţi de cinci ani) lucrează şi el în firma lui, în asociere cu un amic. Nu câştigă chiar atât de bine ca sora mea, însă nu se poate plânge. Sora şi cumnatul meu  sunt cu banii împreună, plătesc totul împreună. Problema este că el cheltuieşte foarte mulţi bani pe tot felul de «lucruri bărbăteşti» - gen maşină (pe care şi-o schimbă cam la şase luni), investeşte fără să se gândească de două ori, îşi face cumpărăturile de la cele mai scumpe magazine, merge la piscină la Marriott, vrea excursii în străinătate“, scrie Bianca pe un forum de discuţii despre femei şi despre rolul lor în familie.

Amănuntele despre viaţa propriei surori continuă: „Ea cheltuieşte mai ales pentru casă şi copil (au un puşti de trei ani), plus, evident, lucrurile femeieşti absolut necesare: o cosmetică, un coafor, o pereche de pantofi. De multe ori îi dă bani soţului pentru că acesta, la cât e de cheltui-tor, rămâne mereu «în pană». Nu se gândeşte să pună deoparte, Doamne fereşte!“.

Motiv de divorţ

Sora Biancăi e genul de om care investeşte în lucruri de calitate, care, e adevărat, nu sunt ieftine. „Acum, de exemplu, are mari probleme cu durerile de spate; e şi alergică la acarieni. A fost la medic şi acesta i-a recomandat printre altele o saltea de cea mai bună calitate, din aceea care reduce presiunea şi e antialergică. Şi-a adus aminte că soacra ei şi-a luat anul trecut (cu ajutorul cumnatului meu, bineînţeles) o saltea specială, de firmă, cu fire de argint, antialergică şi antibacteriană“, povesteşte Bianca.

Istorioara continuă, aşa cum vă aşteptaţi, cu refuzul soţului care, deşi soţia a precizat că plăteşte ea pentru salteaua-minune, se opune achiziţiei. „De ce să dea atâţia bani, de unde bani, nu mai bine strânge banii să-şi ia el un Audi A6?“

Bianca spune că povestea cu salteaua a fost doar cireaşa de pe tort. „Mereu când ea cumpără ceva - ba un covor, ba o maşină de cafea etc. - el are câte ceva de comentat“.

Pentru că nu mai poate suporta, sora Biancăi se gândeşte la divorţ. „Femeia a ajuns să nu poată cumpăra ce vrea pe banii munciţi de ea.“

Egalitate doar în Codul Familiei

Povestea Biancăi e doar o ipostază în care este surprinsă atitudinea bărbaţilor, mai egali decât femeile mai ales în România secolului XXI.

„Ele se îngrijesc de ceilalţi - copii, soţi, părinţi în vârstă, rude bolnave - mai mult decât o fac ei. Îngrijirea este pe gratis, pentru că li se spune, dacă nu au slujbe remunerate, că sunt «în întreţinere». Conform Codului Familiei, ea şi el sunt egali, dar el apare drept «capul familiei» în toate statisticile, chiar dacă ea este singura care lucrează sau el mai figurează ca soţ doar în acte... Ca să fie şi ea considerată «cap» trebuie să renunţe la el; trebuie să fie celibatară, văduvă sau divorţată“, explică specialista în relaţii de gen, Gabriela Creţu, în volumul colectiv „Uşi deschise pentru femei în politica românească“.

Tot ea spune că drepturile femeii sunt un bun câştigat: „am rămas cu dreptul de a-i vota pe alţii“, „suntem mai multe în universităţi doar pentru că bărbaţii au înţeles repede că banii stabilesc ierarhia în capitalism, nu ştiinţa“.

Două din zece femei care trăiesc în mediul urban în România nu au venituri sau au salarii foarte modeste - sub 500 de lei pe lună, arată cercetarea SMARK/ Brennan Research & Consultants.

Consumul la genul feminin

Deşi ajung să câştige chiar mai mult decât partenerii lor, peste o treime din femeile de la oraş declară că nu şi-au cumpărat niciodată haine din magazinele unor mărci cunoscute. Preferă lucruri ieftine pentru ele, care să le permită să repartizeze mai mult pentru bugetul familiei.

Femeile determină 70% din deciziile de cumpărare, dar de cele mai multe ori aleg ceva pentru casă. Din banii pe care îi cheltuiesc pentru ele, dau cea mai mare parte pe produse de înfrumuseţare şi îngrijire personală.

„Mărcile Avon şi Nivea (mai accesibile şi ca preţ - n.r.) se remarcă în cele mai multe dintre categoriile machiaj, rujuri, parfumuri , săpunuri, creme pentru îngrijirea tenului, creme de corp, şampon sau deodorant“, spune Radu Bogdan, Managing Partner şi Business Development Manager la Brennan Research & Consultants.

Funcţiile, dominate de bărbaţi

În România, majoritatea funcţiilor de conducere sunt dominate de bărbaţi.Cu cât nivelul de decizie scade cu atât numărul posturilor ocupate de femei creşte, susţin reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES). „Posturile publice de conducere care sunt politice (secretar de stat şi subsecretar de stat) ocupate de femei, sunt slab reprezentate. În cazul a 12 din cele 19 ministere, femeile nu sunt reprezentate deloc la acest nivel“, arată statisticile ANES.

În urma analizei datelor se observă o perpetuare a slabei reprezentări a femeilor în Parlamentul ales în 2008, la Senat situaţia prezentându-se chiar mai rău decât în legislatura anterioară: din 137 de senatori, doar opt sunt femei (5,8%).

Televizor şi gospodărie, coordonate sigure

Fitnessul este unul dintre cele mai practicate sporturi de femei

„Trist sau nu, femeile îşi petrec cel mai mult din timpul liber în faţa televizorului sau în general cu activităţi gospodăreşti. Segmentul mai tânăr, cum era de aşteptat, obişnuieşte să petreacă mult timp şi pe internet“, redă, pe scurt, Radu Bogdan, rezultatele cercetării „Femeia ca target: ce e relevant acum“.

Gusturile româncelor în materie de filme sunt destul de conservatoare, participantele la studiu indicând printre peliculele preferate „Titanicul“ , urmat de „Pe aripile vântului“.

Daca vorbim despre vacanţe, femeile preferă doze frecvente şi scurte, iar România rămâne destinaţia cea mai accesată, mai spune reprezentantul Brennan Research & Consultants.

La capitolul sport, explică acesta, remarcăm „nişte antiteze periculoase“. Chiar dacă activităţile sportive sunt asociate în principal cu menţinerea sănătăţii şi cu modelarea unui corp frumos, un procent mare de femei - circa 60% - declară ca nu practică niciun sport. „Dacă joggingul şi fitnessul ocupă locurile fruntaşe în latura practică, patinajul şi tenisul sunt sporturile preferate în faţa televizorului“, adaugă Radu Bogdan.

Acelaşi studiu, mai arată că 20% din româncele din urban nu folosesc niciodată internetul.Reţelele sociale online sunt intens utilizate de tinerele până în 25 de ani, jumătate dintre ele având cont într-o astfel de reţea, vizitată în special pentru vizualizarea de fotografii.

Cercetarea a fost efectuată în perioada martie - aprilie 2009, pe un eşantion de 1.099 de femei din mediul urban, cu vârste cuprinse între 18 şi 45 de ani, şi are o eroare maximă de plus/minus 3%.

81%  din femeile de la oraş nu au făcut niciodată cumpărături online, deşi mai mult de jumătate dintre ele folosesc foarte des internetul.
11% din româncele din mediul urban folosesc internet bankingul, în timp ce în Capitală acest serviciu are o rată de utilizare de 32%.
8% din femei au optat vreodată pentru sfaturile unui nutriţionist, chiar dacă 40% susţin că au ţinut măcar o dată în viaţă o cură de slăbire.

Valori: religia bate cariera

Femeile din România sunt tradiţionaliste, arată cercetarea realizată de SMARK împreună cu Brennan Research & Consultants. „Pe toate segmentele de femei analizate observăm că avem puternice rădăcini tradiţionale. Şi educaţia se află în topul valorilor, însă în funcţie de vârstă sau de regiunea de reşedinţă, raportarea la acest aspect se face diferit. Per total, religia se află pe cea mai înaltă poziţie de pe podimul valorilor, cel puţin la nivel declarativ, iar cariera, un exponent al modernismului, este valorizată foarte diferit la nivel geografic“, susţine Radu Bogdan.

Părerea Expertului: Piedici în calea emancipării româncei

Gabriela Creţu
specialist în relaţii de gen