Unde se mai nasc copii în România

Doar în şapte judeţe numărul naşterilor l-a depăşit anul trecut pe cel al deceselor: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Iaşi, Suceava, Ilfov şi Constanţa. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, numărul nou-născuţilor a fost, în 2010, de 212.199, mai mic cu 10.189 faţă de anul precedent. Tendinţa descendentă a natalităţii se menţine.

Felicia, 36 de ani, este din Bucureşti şi are o fetiţă de un an şi jumătate. „Am decis să fac un copil după ce aveam o carieră asigurată, dar la o vârstă la care să nu pun în pericol sănătatea copilului pe care urma să-l nasc", spune tânăra. Potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS), în 2010, cei mai mulţi copii - 117.851 - s-au născut la oraş, dintr‑un total de 212.199. Studiul „Natalitatea 2010" al INS arată că scăderea natalităţii s-a produs cu precădere la sate. Astfel, dacă în 2009, în mediul rural, numărul nou-născuţilor a fost de 100.524 (dintr-un total de 222.388), anul trecut cifra a scăzut cu 6.176, la 94.348. Statistica arată că, în urban, numărul naşterilor a fost cu 25% mai mare decât în rural.

Cu toate acestea, rata natalităţii a fost în uşoară scădere: de la 10,4 nou-născuţi la mia de locuitori, în 2009, la 9,9 bebeluşi, anul trecut.
Raluca Popescu, specialist în sociologia familiei, spune că explicaţia acestei tendinţe e aceea că la sate populaţia e îmbătrânită. Fenomenul a fost accentuat de plecarea în număr mare a tinerilor la oraşe sau în străinătate în căutarea unei vieţi mai bune. „La sate sunt mai puţine femei de vârstă fertilă, adică între 16 şi 49 de ani, care să îi aducă pe lume pe copii."

A crescut vârsta mamei la naştere

Cu toate acestea, femeile de la ţară sunt mai fertile şi devin mai repede mame. Comparativ, mamele din rural au născut la o vârstă mai tânără - 26,2 ani (23,4 ani la prima naştere) faţă de 28,6 ani în urban (27,5 ani la prima naştere). Vârsta medie a mamei la naştere a fost de 27,6 ani, în creştere faţă de anul trecut - 27,3 ani. „Femeile din urban se căsătoresc mai târziu. Vârsta mamei la naştere a fost constant mai ridicată în urban de-a lungul timpului pentru că la oraş fetele petrec mai mult timp la şcoală, sunt mai interesate de orientarea profesională, cel puţin într-o primă etapă. În plus, au condiţii mai dificile de întemeiere a propriului cămin. La oraş sunt case mai scumpe, chirii la fel şi un cost mai ridicat al vieţii", a spus Raluca Popescu. Sociologul a adăugat că femeile de la oraş au şi alte orientări valorice, mai moderne, în care copilul e preţuit, dar trebuie adus pe lume atunci când îi poţi oferi toate condiţiile.

Băieţii, mai numeroşi ca fetele

În 2010, mai mult de jumătate din numărul nou-născuţilor - 51,6% - au fost băieţi (109.057), raportul fiind de 100,5 băieţi la 100 de fete. Peste o treime din numărul copiilor au avut părinţi cu vârste între 25 şi 34 de ani. Ponderea bebeluşilor cu mame peste 30 de ani şi peste a crescut la 35%, faţă de 33,1%, în 2009. Majoritatea nou-născuţilor - 153.224- adică 72,2% provin de la mame aflate la prima căsătorie, 32,7% din copii fiind născuţi în primii doi ani de la întemeierea familiei.

Bebeluşii au mame cu salariu

Cercetarea INS arată că cele mai multe femei care au născut - 47,9% -sunt salariate. Peste 60% din ele sunt în mediul urban, în timp ce doar 27,8% sunt în rural. Mai mult decât atât, majoritatea copiilor - 41,8%, adică 88.614 copii, s-au născut în familii în care amândoi părinţii erau salariaţi şi doar  17,6%, adică 37.290, în familii în care doar tatăl era angajat şi mama casnică. 

Cât priveşte studiile mamelor, peste jumătate sunt absolvente de liceu şi universitate, în timp ce proporţia celor cu studii primare a fost de doar 9,1%. Procentul mamelor cu gimnaziu a fost de 24,6%. În perioada gravidităţii, peste 80% din mame au fost la control medical, în timp ce 20% nu au fost niciodată.

28 de ani, fertilitatea maximă la femei

Statistica arată că fertilitatea feminină a crescut la grupa de vârstă 35-39, cea mai mare fiind însă la femeile din grupa de vârstă 25-29 de ani. În 2010, fertilitatea la femei a fost maximă la 28 de ani, pentru cele de la oraş şi 26 de ani, pentru cele de la sate.

Minus 9,4 la mie în Teleorman

Potrivit datelor statistice pe 2010, rata generală a natalităţii a fost de 9,9 născuţi vii la 1.000 de locuitori, în uşoară scădere faţă de 2009, când a fost de 10,4 la mie. Această valoare plasează România printre ţările europene cu o natalitate scăzută, alături de Ungaria, Italia, Austria, Portugalia şi Germania (ţara cu cea mai mică natalitate din Europa).  

Pe regiuni, cea mai mare rată a natalităţii - 11,2 la mie - s-a înregistrat în Bucureşti-Ilfov. Sociologul Raluca Popescu spune că explicaţiile pentru această situaţie sunt nivelul ridicat de bunăstare, oportunităţile crescute de realizare profesională. „Bucureştiul atrage ca un magnet populaţia tânără din toată ţara pentru că aici există multe oportunităţi. Acest lucru conduce la creşterea natalităţii. Oricum, această creştere se produce în principiu tot în urma finalizării educaţiei şi creării premiselor unei cariere profesionale. Efectul de amânare a naşterilor e evident: vârsta medie la prima naştere în Bucureşti e de 29,1 ani, mult mai ridicată decât în restul ţării."

La nivel de judeţe sunt doar câteva care au înregistrat spor natural pozitiv, adică rata naşterilor la mia de locuitori a fost mai mare decât cea a deceselor: Bistriţa-Năsăud, Braşov, Sibiu, Iaşi, Suceava, Ilfov şi Constanţa. Doar Ilfov s-a menţinut şi în 2010 la o natalitate de 12 la mie. La polul opus se află judeţele: Teleorman, Mehedinţi, Dolj, Buzău, Arad şi Caraş Severin. În Teleorman s-a înregistrat anul trecut un spor natural negativ de 9,4 la mie, cel mai scăzut nivel din toată ţara. 

Populaţia scade şi în Europa

România avea la începutul lui 2010, potrivit datelor oficiale, peste 21.400.000 de locuitori, urmând ca cifra să scadă până în 2060 la 17.300.000 de locuitori. Tendinţa descendentă a natalităţii în România, după 1989, nu e surprinzătoare, susţin sociologii. „Pe de o parte e un fenomen natural, se întâmplă peste tot în Europa. Generaţiile sunt mai bine educate, mai bogate, e firesc să aibă şi alte lucruri de făcut. Momentul primei naşteri e amânat şi pentru că stilul de viaţă e altul", a explicat Bogdan Voicu, sociolog la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii. O altă explicaţie ar fi aceea că în România fenomenul migraţiei e foarte pronunţat. „Avem multe ieşiri, iar noi raportăm numărul de naşteri la populaţia rămasă în ţară. E posibil ca acest lucru să accentueze tendinţa descendentă a natalităţii", a conchis specialistul.

"La sate sunt mai puţine femei de vârstă fertilă, adică între 16 şi 49 de ani, care să îi  aducă pe lume pe copii.''
Raluca Popescu sociolog

27,6 ani a fost în 2010 vârsta medie a mamei la naştere, în creştere cu trei luni faţă de 2009.

Norvegia, ţara indicată să-ţi creşti copilul

Într-un clasament realizat în 164 de ţări de Organizaţia „Salvaţi Copiii", Norvegia are cea mai prietenoasă politică faţă de copii şi familie. Potrivit Indexului Maternităţii pe 2011, din topul primelor 10 ţări unde e profitabil să aduci copii pe lume, alături de Norvegia, se află Australia, Islanda, Suedia, Danemarca, Noua Zeelandă, Finlanda, Belgia, Olanda şi Franţa. SUA sunt pe locul 31, iar România se plasează pe 36, după Bulgaria. Criteriile după care a fost făcut clasamentul au inclus sănătatea, educaţia, condiţiile economice pentru mamă şi copil. Clasamentul a luat în calcul indicatori precum mortalitatea mamei la naştere, condiţiile sanitare, existenţa locurilor în grădiniţe, suportul financiar acordat de stat la naşterea copilului şi perioada în care mama beneficiază de concediu de maternitate.

Mortalitatea întrece natalitatea

Bolile îi macină pe români   Foto: adevărul

Potrivit datelor INS, anul trecut au decedat 259.723 de persoane, cu 2.510 mai multe comparativ cu 2009. Rata mortalităţii a fost de 12,1 la mia de locuitori în anul 2010 faţă de 12 la mia de locuitori în 2009. Vârfurile ratei mortalităţii sunt fie în primul an de viaţă, fie după 54 de ani. În intervalul de vârstă cuprins între 20 şi 70 de ani, rata mortalităţii e de peste două ori mai mare în rândul populaţiei masculine faţă de mortalitatea în rândul populaţiei feminine. Ponderea deceselor persoanelor în vârstă de 65 de ani şi peste a fost de 73% din total.  Cele mai multe decese s-au înregistrat în lunile decembrie şi ianuarie.  

Bolile de Inimă, cauza principală a deceselor

Majoritatea deceselor au avut drept cauză bolile aparatului circulator - 60,2%, urmate de tumori - 18,3%, bolile aparatului digestiv - 6,4%, bolile aparatului respirator - 4,9%, leziunile traumatice, otrăviri - 4,6%. Bărbaţii au murit mai ales din cauza tumorilor, a bolilor aparatului digestiv şi a leziunilor traumatice, în timp ce femeile, din cauza bolilor vasculare, endocrine şi de nutriţie. 

Principalele cauze de deces la grupa de vârstă 0-4 ani au fost bolile aparatului respirator, între 5 şi 39 de ani, leziunile traumatice şi otrăvirile, între 40 şi 74 de ani, tumorile, între 75 şi 84 de ani, bolile cerebro-vasculare, iar peste 85 de ani, bolile de inimă.  Mortalitatea maternă la suta de mii de născuţi vii a fost în creştere faţă de 2009, de la 21,1 la 24, cu mari diferenţe între medii: 30,7 în rural faţă de 18,7 în urban.

Cea mai mică rată a mortalităţii a fost în regiunea Nord-Vest şi Centru - 11,5 la mie, în timp ce Sud-Vestul Olteniei şi Vestul au avut cea mai mare rată a mortalităţii - 12,9 la mie. Rata mortalităţii generale în anul 2010 a fost de 12,1 decese la mia de locuitori, în creştere faţă de 2009 (12 la mie) şi peste nivelul mediu al ţărilor membre UE.