Tot mai interesaţi de ceea ce mâncăm
0
Mâncarea servită în oraş reprezintă o necunoscută pentru majoritatea consumatorilor. Studiile arată că din ce în ce mai multe persoane cer transparenţă în privinţa informaţiilor nutriţionale. Dezvoltarea rapidă a industriei a dus la schimbarea radicală a obiceiurilor alimentare. În ultima perioadă a crescut însă numărul persoanelor care vor să mănânce sănătos.
Oamenii din întreaga lume sunt din ce în ce mai interesaţi cu privire la conţinutul preparatelor pe care le consumă când iau masa în oraş, iar românii nu fac excepţie. Maria D., în vârstă de 42 de ani, spune că rareori se întâmplă să găsească în meniul de la restaurant informaţii privind valoarea nutriţională a produselor. „Recunosc că nu iau masa în oraş în fiecare zi, însă măcar o dată la două săptămâni tot ies la un prânz sau la o cină. Până acum am găsit un singur restaurant care îţi oferă un meniu în care găseşti informaţii despre conţinutul de carbohidraţi sau de grăsimi", spune femeia.
La rândul său, Cosmin M., în vârstă de 28 de ani, spune că, deşi şi-ar dori să mănânce sănătos chiar şi atunci când nu este acasă, unde este sigur de calitatea alimentelor, nu are cum să ştie ce consumă exact. „Dacă eşti forţat de împrejurări să iei un prânz în oraş, o cină sau chiar o gustare, rar se întâmplă să găseşti informaţii cuprinzătoare despre ceea ce consumi. Mergi mai mult pe intuiţie", crede tânărul. „Uneori, chiar e frustrant", adaugă acesta.
Un proiect social şi cultural
Pornind de la premise similare, recent a fost lansat proiectul Restograf - Monografia Gastronomiei Bucureştene -,prin intermediul căruia un grup de oameni de afaceri şi de cultură încearcă să contribuie la îmbunătăţirea atitudinii românilor în ceea ce priveşte actul gastronomic şi la promovarea transparenţei în această privinţă.
„Restograf este, în primul rând, un proiect social şi cultural, şi nu un business.Ideea a pornit de la frustrarea unor oameni care sunt obligaţi să mănânce zilnic la restaurant, adesea de două ori pe zi sau chiar de trei sau de patru ori", a explicat George Butunoiu, unul dintre iniţiatorii proiectului. „Prin urmare, mâncatul la restaurant devine o problemă foarte serioasă pentru unii oameni, mai ales pentru cei din business, cu care stau mereu de vorbă, şi care, din câte am văzut, se plâng de aceleaşi probleme", adaugă acesta. Practic, iniţiatorii site-ului www.restograf.ro spun că, dintr-un anumit punct de vedere, este vorba de „un proiect de tip «protecţia consumatorului», adică de tip «protecţia mâncătorilor la restaurant»".
„Dacă vom avea succes cu acest prim demers, cu obiective practice imediate, vom merge mai departe. Vom încerca să-i redăm actului gastronomic valoarea pe care noi credem că trebuie s-o aibă, adică dimensiunile sale culturale şi sociale, care, acum, sunt considerate nişte «mofturi» pe lângă problema fundamentală a momentului - calitatea foarte proastă a mâncării din majoritatea restaurantelor bucureştene", mai spune George Butunoiu. Potrivit lui, această calitate atentează nu numai la buna dispoziţie a consumatorilor, ci şi la sănătatea lor. „Vom fi un «sindicat al mâncătorilor la restaurant» şi vom lupta pentru «drepturile noastre» cu tot ce avem la îndemână, aşa cum îi stă bine oricărui sindicat", afirmă Butunoiu. După trei luni de la lansare, site-ul are, potrivit iniţiatorilor săi, 25.000 de vizitatori unici lunar, dintre care mulţi sunt din segmentul business.
Lipsă de încredere
Una dintre problemele majore din România în această privinţă este legată de faptul că, şi dacă informaţiile nutriţionale ar exista în meniurile restaurantelor, nimeni nu ar avea încredere în ele, este de părere George Butunoiu. „Este un lanţ cu multe verigi, informaţiile trebuie să fie date cu bună-credinţă şi cu precizie nu numai de către cei din restaurant, ci şi de către toţi cei care se află în «amonte» (producători, distribuitori etc.). În multe restaurante scrie că produsele lor sunt, într-un fel sau altul, «făcute în casă», însă, evident, nimeni nu le ia în serios. Prin urmare, clienţii sunt resemnaţi cu faptul că, încă mult, mult timp de acum înainte, aceste informaţii vor fi total lipsite de credibilitate", mai spune George Butunoiu.
Clasamentul informaţiilor dorite
1. Valoarea nutriţională
2. Provenienţa ingredientelor
3. Modul de preparare
Topul detaliilor căutate
1. Cantitatea de grăsimi
2. Valorea calorică
3. Conservanţii şi aditivii alimentari prezenţi
90% din persoanele care iau masa în oraş vor să ştie mai multe despre conţinutul preparatelor, arată un studiu recent.
90% din cei care aleg să mănânce la restaurant ar vrea să existe mai multă transparenţă cu privire la provenienţa produselor.
60% din persoanele care iau masa la un local doresc informaţii precum „conţinut scăzut de grăsimi sau de sare".
Informaţiile nutriţionale, căutate în special în Est
Tot mai multe persoane îşi doresc meniuri diversificate
Specialiştii din industria alimentară şi medicii estimează că obiceiurile alimentare ale populaţiei s-au schimbat în ultimii 50 de ani mai mult decât în ultimii 500 de ani. Iar pe zi ce trece creşte numărul persoanelor care nu mai mănâncă doar acasă sau preparate gătite doar în bucătăria lor. Toate aceste schimbări culturale mai au un efect: oamenii îşi doresc meniuri din ce în ce mai diversificate, consideră experţii în domeniu.Pe de altă parte, problemele de sănătate apărute în cazul multora înainte de vreme, dar şi studiile tot mai numeroase care scot în evidenţă efectele nocive ale unor produse alimentare îi fac pe foarte mulţi oameni să fie din ce în ce mai atenţi la informaţiile nutriţionale.
Date absente
Potrivit Raportului global privind meniurile, realizat de Unilever Food Solutions pe un eşantion reprezentativ din şapte ţări (SUA, Marea Britanie, China, Germania, Rusia, Brazilia şi Turcia), în toate statele este resimţită nevoia mai multor informaţii atunci când masa este luată în oraş. Totuşi, se arată în raport, nevoia este mai stringentă în ţările nonoccidentale. Chinezii s-au dovedit cei mai interesaţi de siguranţa produselor consumate şi de condiţiile de igienă în care au fost preparate (95%).
O proporţie semnificativă de persoane interesate de aceste subiecte a fost semnalată şi în Rusia (90%), dar şi în Turcia (tot 90%). În Germania însă, numai 55% din consumatori au declarat că şi-ar dori să ştie mai multe despre ce conţin preparatele pe care le mănâncă în oraş. În Marea Britanie, ponderea acestora este de 73%, iar în SUA, de 70%. Cel mai grav este că, arată realizatorii studiului, în prezent, informaţiile nutriţionale dorite par să lipsească din toate ţările participante la studiu.
Clienţii nu au mijloace şi instrumente de control
Majoritatea celor care cred că trebuie să existe mai multă transparenţă cu privire la conţinutul preparatelor când iau masa în oraş consideră că operatorii de restaurante şi cantine sunt responsabili pentru furnizarea acestor informaţii, arată raportul realizat de Unilever Food Solutions. George Butunoiu, unul dintre iniţiatorii proiectului Restograf, consideră că, în România, „singurul care poate face ceva în această privinţă, cu efecte vizibile la nivel social, este statul". Potrivit lui, „când vine vorba despre originea şi conţinutul preparatelor, clientul nu are niciun mijloc şi niciun instrument de verificare, fiind obligat să accepte ce i se spune. Nu poate intra nici în magazia restaurantului, nici în bucătărie, nu ia nici probe pentru a le duce la un laborator".
Ca urmare, pentru a fi credibile, informaţiile de natură nutriţională, trebuie să fie certificate de către o terţă parte, independentă, pentru a se evita conflictul de interese. George Butunoiu spune însă că „mai pot exista şi iniţiative individuale din partea unor restaurante în
încercarea de a câştiga încrederea clienţilor". Rezultatele sunt însă destul de greu de anticipat şi, chiar dacă ar fi bune, ar fi greu de menţinut. „Totul seamănă cu un castel de cărţi de joc", conchide acesta.
"Clientul nu poate intra nici în magazia restaurantului, nici în bucătărie, nu ia niciprobe pentru a le duce la un laborator.''
George Butunoiu iniţiator al proiectului Restograf
Se încarcă comentariile...
