Tipicarul, colegul alergic la inovaţie

Nu iese din tiparul protocoalelor de lucru şi are răbdare să vâneze greşelile. Altora li se pare că pur şi simplu caută acul în carul cu fân. O mare parte din stresul de la birou este generat de colegi şi de superiori, mai ales că nu există colective ideale. Cu ajutorul  specialiştilor, „Adevărul“ a stabilit 12 categorii de colegi toxici, pe care le-a prezentat într-un serial. Astăzi - ultimul episod.

Mai citeşte şi:

• Preţiosul, colegul cu nasul pe sus
• Negativistul, colegul născut să te contrazică
• Lingăul, colegul care îl perie pe şef

1 Bârfitorul 
2 Încurcă-lume
3 Parvenitul 
4 Atotştiutorul
5 Antisocialul 
6 Carieristul
7 Leneşul
8 Obsedatul de control 
9 Lingăul
10 Negativistul
11 Preţiosul  
12 Tipicarul

Tipicarul este o persoană foarte atentă la detalii şi care are tendinţa de a controla tot ce se întâmplă în jurul său. Dacă uneori am vrea să avem în echipă un coleg meticulos, care să fie cu ochii-n patru şi să identifice posibilele scăpări, în condiţiile în care devine exagerat poate primi, fără ezitare, eticheta de „coleg toxic“. Minusul colegului tipicar este că nu reacţionează eficient în situaţii care solicită răspunsuri spontane şi inovative.

Spui tipicar, spui rigid. Niciun strop de inventivitate, de flexibilitate. Când vrei şi tu să sari peste câteva etape ca să obţii acelaşi rezultat într-un timp mai scurt, apare el. Colegul care te apostrofează că nu ai bifat căsuţele dintr-un formular aşa cum trebuie sau că nu ai obţinut toate semnăturile, chiar dacă erau suficiente două din trei. Iar dacă s-a întâmplat să-ţi fi scăpat o chestiune ceva mai importantă, în mintea sa se declanşează o situaţie de criză.

Iar comportamentul său vine să ilustreze întocmai starea lui de spirit. Ţine la fiecare virgulă, la fiecare punct. O atitudine exasperantă din punctul de vedere al celor care vor maximum de eficienţă.„Specific acestui tip de persoană este faptul că tendinţa de a controla toate detaliile din jurul său este în realitate o nevoie care vine dintr-o dezorganizare internă şi din lipsa de încredere în propriile calităţi“, crede psihologul Oana Vasiu.

Când te intoxică?

„Cred că depinde foarte mult de echipa în care lucrează“, spune Gabriel Ciuraru, Branch Manager Braşov la firma de consultanţă în resurse umane Lugera & Makler. „Dacă, de exemplu, lucrează într-o echipă de contabili, cred că va fi apreciat; dar dacă lucrează într-o firmă de publicitate, colegii lui nu se vor simţi prea bine. Şi nici el“, adaugă Ciuraru.

Raluca I. are 29 de ani şi lucrează la o firmă de organizare de evenimente. I s-a întâmplat ca, timp de mai bine de o jumătate de an, să aibă un coleg pe care l-a considerat din start tipicar. „Din prima zi în care am lucrat împreună m-am prins cum stăteau treburile cu băiatul acela“, spune Raluca. „Se schimbaseră datele problemei. Clientul voia o soluţie într-un timp scurt. Nu mai aveam timp de planuri, prezentări şi alte chestiuni de genul ăsta. O variantă de compromis, comunicată la telefon. Asta aştepta omul“, continuă tânăra. Reacţia colegului tipicar a fost pur şi simplu contraproductivă.

„Mi-a spus uluit că nu se poate aşa ceva. A zis că el nu lucrează aşa, că lucrurile trebuie analizate, puse pe hârtie. Nu reacţiona când îi spuneam că riscăm să pierdem comanda dacă nu ne mişcăm repede“, a mai spus Raluca. Pe măsură ce trecea timpul, colegul tipicar a devenit un fel de obstacol în activitatea celorlalţi. Lipsa sa de spontaneitate, incapacitatea de a fi flexibil în situaţii limită şi-au spus cuvântul. Nu s-a putut adapta la acel mediu de lucru şi a plecat din echipă.

De la persecuţie la mania detaliilor

Un studiu făcut de profesorul american Gary Namie, specializat în comportamentul oamenilor la locul de muncă, arată că mania detaliilor poate avea drept cauză comportamentul dificil al unor şefi cu care au lucrat de-a lungul vremii. 52% din persoanele care au avut un şef foarte dur au devenit obsedate de detalii, a concluzionat Gary Namie în urma unei cercetări pe 1.000 de subiecţi.

Traumatizaţi de tratamentul la care au fost supuşi în trecut, mulţi angajaţi riscă să alunece într-o manie a verificării fiecărui detaliu. Aceasta este modalitatea lor de a se proteja de eventuale reproşuri sau de sancţiuni.

Meticulosul poate fi valorificat în unele domenii

Specialiştii în resurse umane susţin că astfel de persoane pot fi foarte utile dacă sunt plasate în funcţii potrivite. Dar tot ei amintesc că obiectivul celor care lucrează în recrutare - omul potrivit la locul potrivit - nu este deloc uşor de atins.

„Există profesii în care atenţia la detalii, meticulozitatea, analizele complexe, autoverificarea excesivă sunt condiţii esenţiale ale reuşitei în carieră şi profesii în care acestea pot deveni piedici“, afirmă Gabriel Ciuraru de la Lugera & Makler.

Un coleg fără simţul umorului

„Tipicarul care lucrează în contabilitate, în cercetare ştiinţifică sau în cercetare de piaţă este util“, spune, la rândul său, Daniela Necefor, Managing Partner la firma de consultanţă în resurse umane Total Business  Solutions. Ea recunoaşte însă că aceste persoane nu au întotdeauna simţul umorului foarte dezvoltat şi nici nu excelează la capitolul comunicare.

Cu toate acestea, meticulozitatea de care dau dovadă le transformă în personaje pe care oricine se poate baza. „Tipicarii sunt cei care sesizează orice greşeală, oricât de mică ar fi“, consideră Necefor. Psihologul Oana Vasiu afirmă că, de multe ori, tipicarul dă dovadă de calităţi de organizator şi, în aceste condiţii, colegii pot găsi în el un bun sprijin.

Cu viteza melcului

Problema este că oamenii tipicari nu pot funcţiona cu viteză mare. „Sunt buni în domenii în care nu se întâlnesc cu foarte multe termene-limită“, adaugă Daniela Necefor.

Tipicarii au un preţ destul de mare de plătit pentru înclinaţiile lor spre detalii. Sunt rare situaţiile în care astfel de persoane sunt promovate. Deşi sunt atente la tot ce mişcă şi nu lasă să se strecoare nicio eroare, incapacitatea lor de comunicare şi lipsa lor de creativitate le ţine pe loc.

Cum te descurci cu pedanţii din birou?

O relaţie bună cu colegul tipicar necesită un oarecare efort din partea celor care nu au căzut pradă obsesiei pentru detalii. Aceştia trebuie să privească mereu jumătatea plină a paharului. „Trebuie să-i observăm calităţile. Chiar dacă uneori poate fi frustrantă încrâncenarea cu care încearcă să controleze activităţile celorlalţi, îi putem transmite faptul că-i apreciem abilităţile de bun organizator“, este de părere psihologul Oana Vasiu. Cei care au suficientă răbdare pot să-l încurajeze să-şi dezvolte latura inovativă.

Când vine vorba de climatul din birou, tot şeful are pâinea şi cuţitul. „Depinde de managementul companiei. În cazul în care şeful ştie unde să plaseze un astfel de om şi înţelege că poate fi valorificat, nu vor exista probleme“, subliniază Daniela Necefor.

Pot apărea surprize

Totodată, fiecare trebuie să înţeleagă că nu este deţinătorul adevărului absolut. „Soluţiile tipicarului sau ale celui care o ia pe scurtătură pot fi verificate doar prin prisma rezultatelor. Dacă una dintre metode duce la rezultate mai bune, aceasta se poate transforma chiar într-o regulă, procedură sau metodă de lucru“, conchide Gabriel Ciuraru de la Lugera & Makler.

PRO
Atitudine utilă

Atât timp cât este meticulos în propria activitate, iar acest fapt nu duce la scăderea performanţelor sale profesionale, tipicarul se poate dovedi a fi până la urmă un coleg de nădejde.

CONTRA
Probleme în echipă

Tipicarul devine un coleg toxic în momentul în care controlul excesiv se manifestă asupra activităţii celor din jurul său, problemele luând amploare când ajunge într-o poziţie de conducere.