Psihozele momentului la români

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Potenţialele ameninţări la adresa sănătăţii sau a banilor din buzunar nasc rapid reacţii în masă. Există însă şi îngrijorări alimentate de presa dornică de senzaţional. Un zvon sau o informaţie despre ceea ce ar putea reprezenta, în anumite condiţii, un pericol are toate şansele să nască isterie.

Fiecare sezon aduce în România „psihozele" de rigoare. În perioada de vară, când plajele sunt invadate de turişti, apar cele mai multe isterii create de potenţiale pericole. Dar orice zvon privind presupuse ameninţări la adresa bugetului sau a sănătăţii duce la aceeaşi situaţie şi în alte perioade ale anului.

Mai citeşte şi:

Dragonul de mare, spaima turiştilor

Şi pentru că orice ameninţare trebuie contracarată, potenţialul pericol declanşează o serie de acţiuni menite să ne protejeze. Iată câteva situaţii care par să deţină reţeta perfectă pentru declanşarea unor ­reacţii emoţionale în masă.

1 Vietăţile de pe litoral. Fie că vorbim despre peştii numiţi popular dragoni de mare, despre păianjenii din specia Văduva Neagră, despre meduze, fie că vorbim despre ţânţari, nebunia estivală este asigurată. Toată lumea se sperie, toată lumea se revoltă, toată lumea se apără.

Anul acesta, isteria ­este declanşată în principal de dragonii de mare, peşti ce prezintă pe partea dorsală patru spini orientaţi înainte, care pot pătrunde sub piele. Deşi specialiştii în biologie marină au explicat că aceste vietăţi sunt rareori periculoase, imediat ce s-a semnalat prezenţa lor pe litoral, turiştii au intrat în panică.

Oamenii care s-au înţepat în spinii dragonului de mare nu au ezitat să sune imediat la 112. Şi meduzele îi bagă în sperieţi pe turişti, dar nu reprezintă o „ameninţare" la fel de mare precum păianjenii din specia Văduva Neagră. În 2003, 2004 şi 2007, când aceste vietăţi au apărut pe plajele sălbatice din Agigea-Eforie, mulţi turişti au intrat în panică.

Specialiştii au explicat că acest păianjen nu este o vietate care atacă, ci doar se apără, cazurile în care muşcătura sa este mortală sunt foarte rare, iar turiştii trebuie să nu aibă lângă ei pe ­plajă mâncare şi sucuri întrucât astfel i-ar atrage.

2 Tânţarii. Din primăvară până spre toamnă, teama de ţânţari determină populaţia să cumpere spray-uri şi plase de protecţie. În urmă cu o săptămână, oamenii au început să intre în panică întrucât au apărut zvonuri că în România ar putea apărea ţânţari purtători ai virusului West Nile, care declanşează meningita. Autorităţile au dat asigurări că până în momentul de faţă nu a fost înregistrat niciun caz de infecţie cu acest virus.

Zvonurile au fost alimentate de faptul că în 1996, în România, s-a înregistrat cea mai mare epidemie de meningită West ­Nile din Europa - 393 de cazuri. „Începând din 1997, autorităţile au implementat un sistem de supraveghere a acestei infecţii la om, sistem care funcţionează şi în prezent. În 2009, prin acest sistem, au fost confirmate două cazuri de îmbolnăvire", preciza recent Ministerul Sănătăţii.

3 Radiaţiile. Soarele este principalul vinovat pentru apariţia cancerului de piele. Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, acesta este cel mai frecvent tip de cancer întâlnit la om. Pentru a se proteja, oamenii cumpără tot felul de creme de plajă şi loţiuni.

Anul acesta, însă, după emiterea unui cod roşu de radiaţii, au apărut articole în presă în care informaţiile referitoare la caniculă au fost amestecate cu cele despre radiaţii sau despre exploziile solare.
După câteva zile de panică, populaţia a aflat însă că exploziile solare afectează numai reţelele GSM şi pe cele electrice.

Ulterior, datele despre radiaţii şi caniculă au fost prezentate de unele canale media eronat, iar ca urmare unii oameni au ajuns să spună că se feresc de radiaţii consumând lichide şi mergând la bazin pentru a se răcori.

În parcuri se face dezinsecţie pentru distrugerea ţânţarilor



4 Gripele. Când aud că ­este posibilă izbucnirea unei epidemii de gripă, românii se înghesuie să-şi facă vaccin. Ultimul exemplu în acest sens: gripa porcină sau virusul AH1N1. La începutul acestui an, imediat ce actorul Toni Tecuceanu de la ­„Cronica Cârcotaşilor" a încetat din viaţă după ce s-a îmbolnăvit de gripă nouă, oamenii s-au prezentat la centrele de imunizare din întreaga ţară.

La Bucureşti, în numai două zile (9 şi 10 ianuarie) au fost administrate 13.189 de doze de vaccin. Românii s-au înghesuit să-şi cumpere măşti şi dezinfectant. Directorul general al companiei 3M, Andrei Holban, declara la începutul lunii februarie pentru „Adevărul" că „spre sfârşitul anului 2009 şi la începutul anului 2010, compania a înregistrat o creştere de 10% a cererii de măşti pe reţeaua de distribuţie".

Reprezentanţii lanţului de farmacii Sensiblu afirmau că s-a înregistrat o cerere mare de produse de protecţie, iar cei de la Helpnet spuneau că „în perioada septembrie 2009 - ianuarie 2010 vânzările au crescut faţă de anul precedent de 21 de ori în cazul măştilor şi de 16 ori în cazul gelurilor dezinfectante". O isterie similară a fost declanşată de gripa aviară, care a fost semnalată pentru prima dată în România în 2005.

5 Cursul valutar. În momentul în care moneda naţională se depreciază în faţa celei europene, mulţi români intră în panică şi stau la cozi pentru a schimba leii în euro. La 28 iunie, când Banca Naţională a României anunţa o referinţă de 4,3257lei/euro, cererea pentru moneda europeană a crescut.

La unele case de schimb valutar a fost şi de cinci ori mai mare decât într-o zi obişnuită, după cum semnala „Adevărul" la acel moment. Moneda europeană a continuat să se aprecieze trei zile la rând, ajungându-se la o referinţă- record de 4,3688 lei/euro. Pe fondul zvonurilor privind continuarea deprecierii monedei naţionale, românii au făcut cozi la bănci şi la casele de schimb valutar pentru a cumpăra euro.

În căutare de senzaţional

image

Românii au făcut cozi pentru a se vaccina împotriva virusului AH1N1



Sociologii consideră că mass-media are partea sa de vină în ceea ce priveşte abordarea unor subiecte într-un mod bombastic. „Mass-media are, într-adevăr, funcţia de a sensibiliza populaţia la anumite teme, numai că uneori o face pentru temeri care nu se justifică", explică sociologul Mircea Kivu. Analiştii remarcă faptul că, uneori, mass-media influenţează opinia publică, dând pe scurt informaţiile liniştitoare pentru a-şi „proteja" subiectele.

„Presa românească are o predispoziţie spre a exagera şi aici vorbim din nou de lipsa de profesionalism. Totuşi, mass-media nu e vinovată neapărat pentru că e alarmistă. Autorităţile fac afirmaţii pompieristice, presa le preia ca atare. Ar trebui să descopere, de fiecare dată, ce se află în spate", afirmă sociologul Alfred Bulai.

Cum se declanşează panica la nivelul întregii populaţii

Sociologul Alfred Bulai consideră că „la noi, există o fascinaţie a autorităţilor pentru a transforma orice situaţie într-o calamitate, mai ales dacă este vorba despre un eveniment repetitiv". Potrivit acestuia, autorităţile au tendinţa de a exagera pentru a scăpa de responsabilităţi.

„De pildă, gripa nouă (AH1N1) a făcut mai puţine victime decât cea tradiţională, deci pericolul nu era atât de mare precum susţineau autorităţile. Acestea exagerează şi pentru a părea că dau dovadă de un înalt profesionalism şi aş da ca exemplu în acest sens meteorologii şi codurile de atenţionare. De când au fost introduse, se dau cum apare un eveniment, chiar dacă de mică anvergură. Şi creează panică", afirmă Alfred Bulai.

Isterii amplificate de media

Sociologul Mircea Kivu explică însă că trebuie făcută o distincţie între isteriile care cuprind populaţia şi cele care cuprind mass-­media. „Eu nu cred că mulţi români sunt îngrijoraţi de virusul West ­Nile, de dragonii de mare sau de alte vietăţi. În perioada estivală, când ziarele şi televiziunile sunt în pană de ştiri pentru că e perioadă de vacanţă, aceste subiecte sunt amplificate" spune acesta.

Totuşi, „mass-media nu ar putea să amplifice temerile dacă administraţia nu ar face anunţuri de această natură, încercând să-şi atragă simpatia pentru că lasă impresia că a luptat cu pericolul şi a reuşit, în cele din urmă, să-l învingă", afirmă sociologul ­Alfred Bulai.

image

Specialistul aminteşte că în momentul în care a apărut primul val de gripă aviară, toată lumea a felicitat autorităţile pentru măsurile prompte. „În toată Europa existau probleme legate de acest subiect, dar numai la noi a fost spectacol. Românii trimiteau găini la Londra, la analize, iar jandarmii păzeau porumbeii morţi pe stradă. De multe ori, însă, există şi o serie de interese financiare în spatele acestor măsuri de protecţie".

Există însă două teme ­care afectează cu adevărat publicul: sănătatea şi economia. „În ceea ce priveşte sănătatea, oamenii încep să reacţioneze în momentul în care ameninţarea capătă o imagine concretă. Dacă atunci când au apărut primele cazuri de gripă nouă populaţia nu a fost interesată să se vaccineze în ciuda apelurilor autorităţilor sanitare, când cifrele statistice au luat imaginea unui om - actorul Toni Tecuceanu a murit - s-au declanşat emoţiile, iar oamenii au luat cu asalt centrele de vaccinare", explică sociologul Mircea Kivu.

"În spatele alarmelor sociale se ascund de multe ori interese economice. În anumite cazuri, însă, vorbim doar de prostia administraţiei."
Alfred Bulai
sociolog

Criza poate crea noi reacţii emoţionale în masă

Oamenii caută să cumpere euro la un preţ avantajos



Problema este că, în contextul crizei economice actuale, nu este exclus să apară noi astfel de isterii sau de temeri. „Oamenii se confruntă cu o situaţie nouă, care-i afectează în mod direct şi sunt foarte sensibili la acest subiect. Orice schimbare în domeniul economic, orice nouă măsură de austeritate luată ar putea declanşa panică", afirmă Mircea Kivu.

Specialiştii spun că în momentul în care informaţia nu este completă se creează cadrul ideal pentru apariţia unor speculaţii de natură să panicheze populaţia. Totuşi, vadul ideal pentru propagarea acestor zvonuri privind potenţiale ameninţări este reprezentat de mediul urban.

„În general, populaţia nu e chiar atât de şocată pe cât pare. Dar este adevărat că unii sunt mai vulnerabili. În mediul urban, aceste informaţii alarmiste prind mult mai bine. Însă în mediul rural oamenii nu se panichează la fel de uşor", spune sociologul Alfred Bulai.

„De pildă, la noi, moda măştilor puse pe faţă în perioada epidemiei de gripă nu a prins, poate vreo săptămână sau două prin oraşe. În alte ţări, unde populaţia este mai obedientă, moda asta s-a instalat rapid", mai spune el.

Cum ar trebui să reacţionăm? Sociologii şi psihologii spun că de fiecare dată când apar situaţii care presupun un potenţial pericol ar trebui să căutăm o informaţie avizată.

image
Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite