Sinuciderea, tratată la telefon

0
Publicat:
Ultima actualizare:

La o lună de la inaugurarea apelului de urgenţă pentru tinerii cu tendinţe autodistructive, telefonul sună necontenit. După „epidemia" de sinucideri care a lovit recent tineretul, linia telefonică destinată copiilor şi adolescenţilor cu tendinţe suicidale a fost luată cu asalt.

Centrul de prevenire a tentativelor de suicid la copii şi adolescenţi a fost inaugurat în urmă cu aproape o lună şi se află în curtea Spitalului Alexandru Obregia, din Bucureşti.

Ideea programului e simplă: un telefon cu tarif gratuit (0800080100) la care pot suna copiii cu porniri autodistructive pentru a primi asistenţă.

Până când încep să circule tramvaiele

„Centrul de prevenire a tentativelor de suicid" este totuşi un termen prea bombastic.

În realitate avem de-a face cu o cameră într-o clădire cu un singur nivel, cu pereţi scorojiţi şi ţiglă veche. Înăuntru - două mese, două scaune, două telefoane şi un radio în surdină, setat pe un post cu muzică veche şi tristă. Sunt 24 de dispeceri care se perindă pe la centru. Toţi sunt voluntari, iar fiecare acoperă între patru şi opt ore pe săptămână.

La tura de noapte rămân câte două persoane. Nu pentru că riscul de sinucideri ar fi mai mare noaptea, ci pentru că persoana care acoperă intervalul 22.00-2.00 nu are cu ce pleca acasă, aşa că rămâne până la 5.00, când încep să circule tramvaiele.

Centrul, care trebuie să trăiască un an cu 20.000 de euro (sumă asigurată de Primăria Bucureşti), nu are bani să deconteze câte un bon de taxi în fiecare noapte.

Graficul cu fapte bune

E dimineaţă, iar prin curtea spitalului „Alexandru Obregia" se aud cântecele bolnavilor, cărora convenţional li se spune „nebuni", treziţi din nopţile liniştite cu gust de Xanax.

„Bună ziua, suntem Tel Verde, cu ce vă putem ajuta?" - este mesajul de întâmpinare pentru sinucigaşii cu vârste fragede. Am dat peste doamna Gicuţa în timpul unei discuţii cu un puşti deprimat din cauza relaţiei tensionate cu părinţii.

Doamna Gicuţa este asistentă la un spital din Bucureşti. Pentru ea, lucrurile sunt clare: există alb şi negru, Dumnezeu şi Satana. Graniţa dintre bine şi rău e dreaptă ca graniţa dintre America şi Canada. Are convingerea că tensiunile familiale se topesc în faţa unor grafice precum cele din sondajele CURS.

„Uite ce te sfătuiesc eu: să faci un grafic cu faptele bune şi cu faptele rele. Le arăţi părinţilor şi spui: «Mami, uite câte fapte bune am făcut!». Fă-le un grafic şi o să vezi că n-or să te mai certe!»".

image

Telefonul sună aproape necontenit. Urmează un tânăr prăbuşit în dragostea pierdută pentru o fată. El, mai impulsiv, a mai „atins-o" din când în când. Acum regretă şi spune că nu poate să mai trăiască fără ea. „Nu e chiar atât de grav, asta e viaţa. Tu ai rănit-o fizic, ea te-a rănit sentimental. Ai grijă să nu ajungi la gânduri mai rele!", avertizează doamna Gicuţa.

Cele mai multe apeluri vin însă de la copii cu note mici la şcoala. Drama puştiului din Târgu-Jiu care s-a aruncat de pe bloc pentru că avea rezultate slabe la matematică a creat o legătură între ştiinţa cifrelor şi sinucidere.

Pesemne, puştii au început să creadă că viitorul celor cu note mici la matematică este pe marginea blocului. Doamna Flori, care tocmai a trecut peste tura de noapte, e de o duritate ieşită din comun cu cei care suspină din dragoste rănită. „Ăstora care sună pentru că au fost părăsiţi de iubite le spun să pună mâna pe carte şi să lase prostiile. Vor avea ei timp şi de îndrăgostit".

Impresia că te „traduce" nevasta

Numărul de telefon pentru prevenirea tentativelor de suicid este destinat copiilor şi adolescenţilor, dar la el apelează şi adulţii. „O femeie de etnie rromă spunea că vrea să-şi pună capăt zilelor pentru că şi-a înşelat bărbatul şi va fi chemată în stabor, unde i se vor tăia urechile", ne povesteşte doamna Flori.

Un „om de afaceri" mărturiseşte: „Am o valiză de datorii şi am impresia că mă «traduce» nevasta. Sunt disperat". „Sună tot felul de oameni. Ne întreabă cu cine votăm, sună să ceară credite pentru nevoi personale. E o agitaţie perpetuă", spune Elena Brănaru, coordonatoarea programului.

Buzăul, judeţul celor care nu renunţă

Direcţia Generală de Asistenţă Socială a realizat anul trecut un studiu pentru a vedea care este gradul de risc suicidal la copiii şi adolescenţii din România.

Cifrele sunt îngrijorătoare: 15.8 % dintre cei 2.662 de elevi chestionaţi au răspuns că s-au gândit măcar o dată în viaţă să se sinucidă, iar 5,6% chiar au încercat să termine cu viaţa. Peste 37% dintre elevi spun că au prieteni care se gândesc să se sinucidă.

Din totalul morţilor violente înregistrate anul trecut în România, 23,56 % au survenit prin sinucidere. Procentul este aproape la fel de mare ca în cazul deceselor în accidente rutiere. 2.802 persoane s-au sinucis în România în 2008, cu 97 mai multe decât în 2007.

Metoda cea mai la îndemână românilor pentru a-şi pune capăt zilelor este spânzurarea (75% din cazuri). Harghita şi Covasna sunt judeţele cu cele mai multe sinucideri la 100.000 de locuitori (28,8, respectiv 24,9), la polul opus fiind judeţul Buzău, cu 7,8 sinucideri la 100.000 de locuitori.

Statisticile pentru 2009 nu au fost definitivate, dar reprezentanţii Institutului de Medicină Legală estimează că, din cauza prăbuşirii economice, anul 2009 ar putea depăşi recordul de sinucideri în România, 3.967, înregistrate în 2000.

Serie neagră printre tineri

România a fost marcată în ultima vreme de cazurile unor copii şi adolescenţi care şi-au pus capăt vieţii. În zona împădurită de pe Dealul Melcilor din Braşov a fost găsit joi cadavrul unui adolecent. Un elev de 14 ani care s-a spânzurat. Furase telefonul mobil al unei colege, iar părinţii fetei îl ameninţau cu puşcăria. Elevul vindea ziare pentru a-şi întreţine cei nouă fraţi.

În urmă cu două săptămâni, tot la Târgu-Jiu, elevul Remus dintr-a cincea a fost găsit mort pe caldarâmul din faţa unui bloc-turn. Remus avea 11 ani şi note mici la matematică. Grigore Vlădoiu, profesorul, spune că Remus nu ştia nici tabla înmulţirii. Şi că nu se simte vinovat.

150 de pastile pentru diabet

image

Vasilica, fiica lui Constantin Creţan, liderul Ligii „Miron Cozma" s-a sinucis pe 19 mai, după ce a luat un 7 la teza de limba română. A înghiţit 150 de pastile pentru diabet. Vasilica avea doar 13 ani şi a murit în Spitalul Judeţean Târgu-Jiu. Constantin Creţan a făcut închisoare pentru implicarea în mineriada din 1999.

În 2007, Bogdan Costache, elev în clasa a XII-a, s-a aruncat de la etajul 10 al unui bloc din Bucureşti. Lui Bogdan i se spunea Ralph. Fusese părăsit de Corina Vasile, profesoara de limba română. „Cazul Ralph-Corina" s-a sfârşit mediatic în garsoniera OTV. Alexandru Popovici a fost înmormânat acum două zile. Slujba a avut loc în faţa bisericii din satul Sterpoaia, judeţul Gorj.

Alexandru avea 19 ani şi se sinucisese din dragoste pentru Ramona Mischie, profesoara de română. După câteva tentative de sinucidere ratate, Alex a ales să moară aşa: a pulverizat un spray insecticid într-o pungă pe care şi-a pus-o pe cap şi a strâns-o cu cureaua.

Familia lui Alexandru Popovici a descoperit în calculatorul acestuia un mesaj în care băiatul îşi motiva decizia: „Am fost dezamăgit de toate persoanele. Fiecare m-a dezamăgit în felul ei... dar numai dezamăgirea din partea unei singure persoane nu am reuşit să o pot depăşi... Sper că nu am lăsat în urmă nicio persoană care să fie suparată pe mine. Am încercat să-i mulţumesc pe toţi în ultima vreme...ca să mă simt eu mai bine...

Aceasta a fost prima şi ultima dată când am iubit.

E o femeie frumoasă, complicată şi fascinantă care locuieşte în inima şi sufletul meu. Gata ...închei aici. Aveţi grijă de voi. Te iubesc... de parcă ar urma să ne stingem amândoi în aceeaşi zi..... Adio... "

„În curând o să am şi eu nevoie de consiliere"

Între timp, la Centru, orele trec, dispecerii se schimbă, iar copiii cu chef de glume la telefon încep să se retragă în camerele lor, o dată cu întoarcerea părinţilor de la muncă. Maria, o tânără masterandă la Facultatea de Asistenţă Socială, îşi aruncă în fugă geanta şi eşarfa de la gât apoi sare să prindă primul telefon. E un bărbat văduv, a cărui unică fiică a plecat de acasă cu un copil al străzii care se droghează. Stau amândoi în Herăstrău şi înnoptează numai ei ştiu pe unde. „A mai fugit o dată de acasă, dar s-a întors. Două zile a stat, apoi a plecat din nou".

Omul ar vrea să ştie ce cuvinte să spună pentru a o face pe copilă să rămână alături de el. Dar nimeni nu găseşte cuvintele astea. Bărbatul plânge la telefon, Maria îşi prinde tâmplele cu mâna, într-un gest al dezertării. „Ce aş putea să-i spun unui astfel de om?".

Maria are doar 23 de ani. Notează cu pixul, pe un caiet studenţesc, fiecare discuţie. Aşa funcţionează programul ăsta, cu rapoarte scrise pe caiete studenţeşti. Sunt minute de linişte în care n-ai altceva de făcut decât să te gândeşti.

Moartea şi toţi prietenii ei

În timpul ăsta, pe o stradă dintr-un oraş de provincie, o minoră formează pe telefonul mobil numărul 0800080100, în timp ce parcurge distanţa dintre şcoală şi casă. Casa ei nu e totuşi acasă. Stă la o mătuşă, de când ambii părinţi au murit într-un accident. Copila spune răspicat că vrea să termine cu viaţa: „Îmi e foarte dor de ai mei".

Repetă fraza asta o dată, de două ori, de trei. Ascultând-o, Maria respiră prelung. Telefoniştii de la Centrul de prevenire a tentativelor de suicid nu au voie să ofteze.„Sunt sigură ca ai tăi, de acolo, de Sus, nu vor să faci asta. De fiecare dată când te încearcă gândurile astea, poţi să mă suni", îi spune. Vocea copilei „din telefon" are ceva gutural, necopilăresc. Spune „da, aşa am să fac", apoi mulţumeşte politicos şi închide.

Urmează câteva bip-uri şi o şaradă a unui bărbat plictisit: „Bună, sunt pe bloc şi vreau să mă arunc, ce zici?". Apoi se aude un debuşeu isteric de râs. Maria se descarcă: „În curând o să am şi eu nevoie de consiliere". Apoi scrie pe caietul studenţesc: „Ora 16.30: bună, sunt pe bloc şi vreau să mă arunc, ce zici?", după care pune între două paranteze rotunde cuvântul „glumă".

Suicidul pe unde scurte

Până să ajungă la centrul pentru prevenirea suicidului, copiii şi adolescenţii aveau o singură opţiune pentru a-şi polemiza tristeţea: emisiunea French Kiss, de la postul de radio Kiss FM. Dan Finţescu, Andreea Andrei şi Oana Radu ţin în viaţă, de mai bine de un an, emisiunea nocturnă care încearcă să pună o virgulă acolo unde alţii ar vrea să pună punct.

La radio sună şi copii care au încheiat o relaţie pentru că el i-a pus ei piedică în pauza mare, dar şi tineri care înghit pastile cu pumnul în timp ce-şi povestesc dramele. În urmă cu un an, o tânără din judeţul Cluj a încercat să-şi ia viaţa în direct.

„Lua pastile în timp ce vorbea cu noi. Suferise o decepţie în dragoste. A fost «horror». Am chemat salvarea şi am rugat-o pe fată să nu închidă telefonul. Am auzit cum cei de la salvare au intrat peste ea în casă. A fost până la urmă un caz fericit pentru că a scăpat cu viaţă. Am mai vorbit cu ea de atunci", spune Andreea, vocea caldă a emisiunii, vocea pentru care chiar merită să trăieşti. Oana este colerică şi rezolvă cu tact, ca o dirigintă, cazurile benigne ale adolescenţei.

„Emisiunea e uneori tragi-comică, precum viaţa", spune ea. Dan este omul care echilibrează şi dă verdictele: „Am avut un tânăr care şi-a petrecut sevrajul împreună cu noi. Când a sunat prima dată ne-a spus: «Am luat ultimele două bile (n.r. - doze de heroină) din viaţa mea. Pe una mi-o injectez acum iar pe cealaltă o arunc pe fereastră».

Am vorbit zile la rând cu el, timp în care a trecut prin toate fazele alea oribile de după renunţarea la droguri. Acum e mai bine şi s-a întors la lucru. E taximetrist".

Stil de viață



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite