Succesele ştiinţei în 2009

Cercetătorii au făcut anul acesta o serie de descoperiri la care nu se aşteptau nici cei mai optimişti dintre ei. În 2009, experţii au reuşit să găsească apă pe Lună, dar şi să completeze Tabelul lui Mendeleev cu un nou element chimic.

Lista descoperirilor de anul acesta este impresionantă, notează publicaţiile de specialitate, care s-au întrecut în a trece în
revistă reuşitele cercetătorilor.

Mai citiţi şi:

Construirea unei baze permanente pe Lună, tot mai plauzibilă

Vom bea apă de pe Lună?

NASA: Pământul poate fi observat de pe ecranul telefonului mobil

Oamenii de ştiinţă de la NASA, de pildă, au dat lovitura în 2009. După ani de cercetări asidue, ei au găsit cantităţi semnificative de apă îngheţată într-un crater de pe Lună.

„Sunt pur şi simplu extaziat, este o descoperire peste aşteptările mele", spunea liderul proiectului ştiinţific, Anthony Colaprete, după revelarea rezultatelor misiunii pe Lună din octombrie.

Tot anul acesta am aflat cum arată primul nostru strămoş biped, notează „The Daily Telegraph". Ardi are 1,20 metri şi a trăit în urmă cu patru miliarde de ani pe teritoriul Etiopiei de astăzi.

Oamenii de ştiinţă au răsturnat teoria potrivit căreia strămoşul comun al omului şi al cimpanzeului a fost un om-maimuţă care ar fi trăit cu patru milioane de ani în urmă. Aceştia au observat că umanoidul „Ardipithecus ramidus" are trăsături ce nu se regăsesc la maimuţele din Africa.

Cum a luat naştere Universul

În domeniul geneticii, oamenii de ştiinţă au reuşit să reconstruiască ADN-ul primei specii de om de pe Pământ. Acum, ei sunt siguri că vor putea descoperi cauzele care au dus la extincţia omului de Neanderthal în urmă cu 30.000 de ani.

Ba mai mult, cercetătorii iau în discuţie posibilitatea de a recrea în laborator o astfel de creatură.

Acceleratorul de particule Large Hadron Collider (LHC) a fost pus în funcţiune în noiembrie, după 14 luni de amânări, fără să atragă „sfârşitul lumii" sau vreun cutremur puternic.

La asta se aşteptau anul trecut câteva milioane de oameni, în urma răspândirii zvonului, susţinut de unii fizicieni, că experimentul este foarte periculos.

Această a doua încercare a fost descrisă drept „o mare realizare" de către reprezentanţii Centrului European pentru Cercetare Nucleară. Opinia este împărtăşită de o sumedenie de cercetători pentru care ciocnirea fasciculelor de protoni din interiorul acceleratorului este un pas înspre înţelegerea Universului.

Asta dacă se ţine cont de teoria „Big Bang"-ului, potrivit căreia lumea ar fi luat naştere în urma unei explozii.

„Copernicium" este cel mai nou element chimic descoperit şi al 112-lea din Tabelul lui Mendeleev. Acesta a fost introdus oficial în iunie 2009. Elementul a fost denumit după astronomul polonez Nicolaus Copernic, savantul care a demonstrat că planetele se învârtesc în jurul Soarelui.