Stresul, duşman sau aliat?

Poate fi de ajutor dacă este folosit cu moderaţie, dar se transformă într-un duşman necruţător dacă nu este ţinut sub control. Fie că îl simţiţi ca pe un factor pozitiv, care vă motivează şi vă face mai eficienţi, sau ca pe unul negativ, care vă strică socotelile, stresul este un „partener” pe viaţă.

Ce vă stresează cel mai tare? Deadline-urile de la serviciu, relaţia cu şefii şi colegii, munca peste program? Traficul, şoferii nesimţiţi, persoanele cu care împărţiţi mijloacele de transport în comun, care n-au auzit de „pardon” sau de „îmi permiteţi?” şi n-au învăţat niciodată că întâi se coboară apoi se urcă? Sau poate şcoala, profesorii, examenele, dacă nu partenerul de viaţă sau copiii, atunci când sunt departe de casă? De ce nu criza financiară, viaţa la bloc, politicienii de la televizor?

Potrivit psihologului Ştefania D. Niţă, stresul nu ţine cont de vârstă sau profesie, dar are legătură cu personalitatea fiecăruia. „Persoanele foarte active sunt mai înclinate spre stările de stres continue, fiind mai expuse factorilor exteriori şi interiori”, spre deosebire de oamenii calmi şi echilibraţi. 

Stres pozitiv vs stres negativ

Dar ce este, de fapt, stresul? O reacţie anormală a organismului la un stimul, o stare de tensiune, încordare, care apare atunci când suntem confruntaţi cu o problemă. Fenomenul nu este, prin definiţie, negativ, ci chiar, într-o anumită intensitate, poate face viaţa mai frumoasă.

Există evenimente care dau naştere stresului pozitiv (denumit de specialişti eustres) - „tensiune interioară plăcută, motivantă, care ne conduce acţiunile adecvat pentru atingerea scopurilor” - cum ar fi naşterea unui copil, căsătoria, un succes în carieră. Totuşi, spune psihologul,  emoţiile apărute în astfel de situaţii „sunt uneori atât de mari şi se amestecă cu alte tensiuni, încât evenimentele plăcute obţin, pe scara stresului, un punctaj la fel de mare ca un eveniment trist de viaţă.”

Principala cauză a stresului negativ este ritmul din ce în ce mai alert al vieţii. „În această sintagmă intră motivaţiile fiecăruia: nevoia de afirmare, nevoia de putere, nevoia de a demonstra că putem face şi obţine din ce în ce mai mult”, spune psihologul Niţă.

Alţi factori sunt conflictele multiple cărora trebuie să le facem faţă, suprasolicitarea fizică, emoţională, intelectuală, existenţa unor ameninţări sau anticiparea lor, sau a unor experienţe traumatizante (moartea sau îmbolnăvirea unor persoane apropiate, implicarea într-un accident, pierderea locului de muncă).

Ne îmbolnăveşte dacă îl ignorăm

Hipertensiunea arterială, afecţiunile inimii, ulcerul, diabetul sunt doar câteva exemple de reacţii ale organismului la tensiuni interioare şi stres prelungit, spune Ştefania Niţă. Cercetătorii americani adaugă listei şi probleme ale sistemului digestiv, ale gingiilor, disfuncţii erectile, probleme de creştere, boli de piele şi chiar cancer.

„La nivel psihologic, apar stările de anxietate generalizată, atacuri de panică, dezvoltarea anumitor fobii şi depresia, care, în timp, poate deveni cronică”, a adăugat psihologul.

Pentru a-l combate, stresul trebuie „atacat” înainte să se acumuleze, de la apariţia primele simptome, tulburările de somn sau apetit, nervozitatea, starea generală de oboseală, după cum explică Mihai Radu Popa, life&performance coach.

Ştefania Niţă spune că este important să ne facem un „program de viaţă” care să corespundă nevoilor personale, pentru a diminua factorii de stres, iar Mihai Radu Popa recomandă o alimentaţie sănătoasă, un somn bun, de minimum 7-8 ore, cât mai multă mişcare şi o gândire pragmatică: schimbă ce poţi, acceptă ce nu poţi schimba şi învaţă să faci diferenţa între cele două.

De ce ne stresăm

Factorii care declanşează stresul vin fie din exterior - locul de muncă, şcoala, familia -, fie din interiorul fiecăruia, în funcţie de temperament, de modul în care luăm decizii sau soluţionăm probleme.

Principalele surse ale stresului sunt:

Factorul timp
Controlul
Aspectul fizic
Muncă şi relaţiile de serviciu
Sănătatea
Lipsa bucuriei şi a stării de bine
Relaţiile interfamiliale
Prietenii şi viaţa socială
Respectul de sine
Căsătoria şi relaţiile primare

Cele mai stresante joburi

Poliţiştii, pompierii şi medicii generalişti sau cei de familie au cele mai stresante joburi, potrivit unui studiu realizat de americani şi citat de The Globe and Mail. La polul opus se află taximetriştii, inspectorii de daune şi casierii de la bancă.

Cercetătorii au ajuns la concluzia că cei mai stresaţi angajaţi sunt cei care trebuie să interacţioneze cu foarte mulţi oameni în timpul programului, cărora le este foarte greu să se împartă între viaţa profesională şi cea personală. Astfel, un factor de stres este interacţiunea socială, dar un altul este nivelul de responsabilitate pentru calitatea muncii, sănătatea şi protecţia colegilor, implicat de fiecare job în parte, spun cercetătorii.

Cum scăpaţi de stresul de la job

Cum cel mai important factor de stres pentru români este, potrivit studiilor, jobul, iată zece sfaturi pentru a scăpa de tensiuni şi pentru a lucra mai eficient.

1 Stabiliţi priorităţi şi învăţaţi să vă folosiţi timpul. Nu ignoraţi activităţile neplăcute, pentru că de fiecare dată când vă amintiţi de ele vor fi un factor de stres. Consideraţi-le o prioritate şi rezolvaţi-le înaintea altor probleme care suportă amânare.

2 Încercaţi să adoptaţi un stil de viaţă sănătos. Asta include o dietă cu cât mai multe fructe, legume, cereale şi sucuri naturale, dar şi sportul şi un somn de minimum 7-8 ore pe noapte.

3 Aflaţi care vă sunt limitele şi nu exageraţi cu depăşirea lor. Stresul apare şi din cauză că ne place să fim apreciaţi şi vrem să facem mai mult decât putem. Învăţaţi să fiţi selectivi şi să spuneţi politicos „nu”.

4 Promiteţi puţin şi realizaţi mai mult. Termenele-limită sunt stresante doar atunci când ştiţi că le depăşiţi. Stabiliţi-le numai dacă sunteţi siguri că le veţi respecta şi surprindeţi-vă şeful sau clienţii atunci când terminaţi mai repede.

5 Evitaţi conflictele care nu sunt necesare. O atitudine răzbunătoare nu vă va duce prea departe, vă va stresa doar mai mult. Căutaţi soluţii care să fie benefice pentru ambele părţi.

6 Obişnuiţi-vă cu ideea că există lucruri pe care nu le puteţi schimba. Nu stă mereu în puterea noastră să schimbăm o anumită situaţie. Dacă vă confruntaţi cu aşa ceva, este bine să luaţi lucrurile aşa cum sunt.

7 Făceţi-vă timp pentru a vă relaxa şi a vă reîncărca bateriile. Este foarte important să faceţi pauze în muncă, 10, 15 minute – faceţi o scurtă plimbare sau pur şi simplu visaţi cu ochii deschişi.

8 Întâlniţi-vă cu prietenii. Puteţi discuta cu ei şi probleme de la serviciu, chiar vă pot ajuta cu o altă perspectivă, dar cu siguranţă întâlnirile cu prietenii vă vor relaxa şi vă vor binedispune.

9 Delegaţi responsabilităţile. Dacă sunteţi genul care vine primul la serviciu şi pleacă ultimul, ar fi bine să învăţaţi să aveţi încredere în echipa cu care lucraţi.

10 Evitaţi alcoolul, nicotina şi cofeina. Pe termen lung, aceste substanţe se vor transforma în factori de stres, chiar dacă, pe termen scurt, par că ajută.

Terapii neconvenţionale

Pe lângă tradiţionalele şedinţe de masaj şi vizitele la saloanele de relaxare şi sălile de fitness, unii psihologi recomandă terapia prin artă - muzică, desen, teatru şi, mai recent, dans. Alţii, din Marea Britanie, recomandă terapia prin ţipete. Această tehnică terapeutică necesită crearea unor încăperi speciale sau, după caz, deplasarea într-un loc izolat.  „Când stresul riscă să vă copleşească, încercaţi o serie susţinută de ţipete. O soluţie alternativă ar fi să mergeţi într-un loc izolat, să închideţi ochii, să inspiraţi adânc de câteva ori, pentru a vă calma“, spun psihologii citaţi de Daily Mail.

Pentru cei mai nonconformişti, spaniolii au inventat ceva şi mai extravagant: distrugerea unui hotel pentru a scăpa de tensiuni. Zeci de oameni, înarmaţi cu ciocane şi căşti de protecţie, şi-au descărcat nervii, în vara anului 2007,  pe 10 dintre cele aproape 150 de camere ale unui hotel din Madrid, care urma să intre în renovare. Anterior, cei 30 de spanioli au fost testaţi de un psiholog şi li s-a permis participarea numai dacă s-a ajuns la concluzia că suferă din cauza stresului.

57% din angajaţii care au participat la un studiu Romtelecom spun că se simt stresaţi.

53% din români  spun că se întorc foarte obosiţi de la muncă, adică sunt stresaţi de programul de lucru (studiu Soros).

31% din angajaţi spun că munca în sine li se pare stresantă, potrivit aceluiaşi studiu al Fundaţiei Soros.