Şofer pe străzile din România

Şoferul român este agresiv şi se adaptează uşor codului de conduită negativă, tot mai des întâlnit. Conducătorul auto din România îşi recunoaşte defectele, dar nu ezită să-şi critice colegii de trafic. Miturile despre şoferii din diverse regiuni aproape că au devenit folclor naţional.

Şoferii din Prahova şi din Giurgiu sunt adevărate pericole la volan, femeile confundă volanul cu oglinda, iar lista zicalelor despre şoferi poate continua. „Cel mai rău este să simţi pe pielea ta cât de adevărate sunt uneori aceste mituri", spune zâmbind Ioan Stanciu, şofer de microbuz de peste 20 de ani, angajat la una dintre cele mai mari companii de transport din ţară. A străbătut ţara în lung şi-n lat...Nici nu-şi aminteşte câte sute de mii de kilometri are doar cu ultima maşină pe care o conduce de patru ani. Nu-şi aduce aminte nici numărul exact al milioanelor de şoferi pe care i-a înjurat de-a lungul vieţii.

„Sunt mituri şi mituri. Astea cu judeţele sunt pe jumătate adevărate, dar ştiu sigur că atunci când trebuie să traversez sudul ţării îmi vine să mă iau cu mâinile de cap", povesteşte şoferul profesionist. „Dar ce să zic... Unii au câte un singur semafor în oraş, iar cu sensul giratoriu s-au întâlnit poate o singură dată în viaţă", glumeşte el. Cât despre femei la volan, ar fi „ilegal" pentru un şofer de marfă să nu glumească pe seama doamnelor. „Dar am şi o colegă şofer, chiar pe TIR. Şi face faţă", spune el.

Că şoferii români sunt diferiţi de la o zonă la alta o recunoaşte şi Cornel Lipă, fost instructor auto, şofer de aproximativ 30 de ani, în prezent şeful Sindicatului şcolilor de şoferi. Îşi aminteşte că, în urmă cu câţiva ani, când se plimba cu un prieten prin Germania, s-au intersectat cu o maşină a cărei plăcuţă de înmatriculare avea trei litere. „Atunci, prietenul acesta a spus: «Ai grijă, dacă are trei litere la număr, înseamnă că provine dintr-un oraş mic sau dintr-un sat». Cam aşa stau lucrurile şi la noi cu şoferii din provincie sau cu cei care conduc ocazional. Sunt diferiţi faţă de şoferii mult mai experimentaţi din marile oraşe", spune Lipă. Reţeta şoferului perfect nu există, la fel cum nu există oameni care nu sunt făcuţi pentru şoferie, crede instructorul auto.

„Totul e să înţelegi cât de importantă este pregătirea din timpul şcolii de şoferi şi de câte ore ai nevoie ca să fii gata să ieşi pe şosele", adaugă el. În privinţa pregătirii, Lipă are şi o formulă pe care o consideră esenţială: numărul de ore de condus de care fiecare cursant are nevoie trebuie să fie egal cu vârsta plus 10, dar sunt puţini cei trecuţi de o anumită vârstă care acceptă acest adevăr.

„Ce-i drept, persoanele de peste 40 de ani care vin să facă şcoala de şoferi sunt o raritate, spre deosebire de perioadele dinainte de anii '90, când vârsta era mai înain­tată", spune Lipă. Iar reţeta pentru un şofer bun ar trebui să fie formată, în primul rând, din baza pe care o acumulează în şcoala de şoferi, apoi de experienţa în trafic şi de conduita pe care o respectă. „Şoferii trebuie învăţaţi din şcoală să lase loc pentru cei care vin de pe străzi laterale atunci când stau în coloană ori să-şi ajute colegii de trafic atunci când nu au vizibilitate. Codul nescris de conduită al şoferilor este însă respectat de foarte puţini conducători auto, iar specificul «şoferului de România» este că se adaptează foarte uşor comportamentelor agresive şi nepoliticoase," mai spune Lipă.

Situaţia cea mai neplăcută este în Bucureşti. Vasile Ştefănescu, preşedintele Camerei Taximetriştilor din Bucureşti, spune că, în Capitală, există două tipuri de şoferi: cu bun-simţ şi fără bun-simţ. Iar cei mai mulţi fac parte din a doua categorie pentru că parchează unde nu trebuie, conduc haotic şi, în ultima vreme, sunt din ce în ce mai agresivi. „Acest lucru apare mai ales din cauza infrastructurii proaste şi insuficiente, care ne sufocă", spune Ştefănescu.
 
Diferenţe la examen

Comportamentul diferit al şoferilor, dar şi lipsa de îndemânare şi de pregătire a unora ar putea fi cauzate şi de felul în care sunt examinaţi cei care vor să-şi ia carnetul de conducere, crede Cornel Lipă. Acesta dă exemplul celor mai recente date statistice care indică diferenţe majore la promovabilitatea primului examen, în cazul probei practice.

La categoria B, datele arată o promovabilitate de 84% în Alba, 73% în Argeş, 83% în Bacău sau 70% în Prahova, faţă de puţin peste 50% în Bucureşti. Procentele sunt mult diferite, iar acest lucru arată cât de uşor se ia examenul în unele zone, când datele europene arată că, per total, după mai multe examinări, procentul ar trebui să fie de 30-35%, mai explică Lipă.

Infracţiuni în 2011

Potrivit datelor Poliţiei, în primele luni ale acestui an au fost reţinute, la nivel naţional, aproape 55.000 de permise, iar numărul total de amenzi s-a ridicat la peste 1,12 milioane.

"Codul nescris de conduită al şoferilor este respectat de foarte puţini conducători auto, iar specificul «şoferului de România» este că se adaptează foarte uşor comportamentelor agresive şi nepoliticoase.''
Cornel Lipă şeful Sindicatului şcolilor de şoferi

Miturile despre femei, demolate de statistică

Datele Poliţiei privind accidentele contrazic prejudecata conform căreia femeile conduc mai prost decât bărbaţii, iar instructorii auto susţin aceste statistici. Emotivitatea accentuată, instinctul de conservare şi intuirea rapidă a pericolului fac din conducătoarele auto cea mai prudentă categorie de participanţi la trafic. Astfel, la sfârşitul anului trecut, în România existau 4.261.479 (70,28%) de şoferi bărbaţi şi 1.801.617 (29,72%) de femei cu permis auto. Raportat la numărul de accidente grave  produse în 2010, rezultă că bărbaţii au fost vinovaţi în 8.515 de cazuri (83,5 %), urmate de decesul a 2.431 de persoane şi rănirea gravă a altor 7.588.

În aceeaşi perioadă de referinţă, femeile au produs 1.684 de accidente grave (16,5% ), soldate cu 365 de morţi şi 1.500 de răniţi. Cornel Lipă, şeful Sindicatului şcolilor de şoferi, pune aceste diferenţe pe seama modului de condus la extreme al femeilor faţă de bărbaţi. „Femeile sunt mai docile, mai temătoare, în timp ce bărbaţii încearcă mereu să inventeze, să găsescă soluţii noi, de multe ori periculoase. Din experienţa mea pot spune că 5% din femei sunt mult mai talentate la volan decât mulţi bărbaţi", spune Cornel Lipă.

Din ce în ce mai nervoşi când se află la volan

80% din şoferi sunt nemulţumiţi de drumuri, dar şi agresivi la volan, arată un studiu realizat în mai 2010. Potrivit cercetării, realizate de Institutul de Prevenire şi Psihosociologie, 20% din conducătorii auto se declară vitezomani. Totodată, aceştia consideră că au dreptul să încalce legea pentru că stăpânesc bine şofatul. Mai bine de 75% din şoferi spun că au fost victime ale comportamentului agresiv desfăşurat de un alt conducător. Studiul arată şi că 50% din românii cu carnet de conducere recunosc că au abuzat de flash-uri şi de claxoane, iar 25%, că au agresat verbal pe altcineva în trafic.

Comportamentul din ce în ce mai agresiv al şoferului român s-a accentuat în ultimii trei ani, pe fondul crizei economice, spune fostul taximetrist Vasile Ştefănescu. „În ultima vreme, toată lumea înjură, iar traficul este din ce în ce mai haotic. Criza economică a accentuat nervii din trafic", crede Ştefănescu. De aceeaşi părere este şi Cornel Lipă, care afirmă că până şi femeile sunt din ce în ce mai agresive la volan, expunându-se unor riscuri majore. „Văd zi de zi femei care înjură, ba chiar care arată semne obscene. Am asistat la adevărate scene de violenţă declanşate de comportamentul agresiv la volan", explică Lipă.

Cum se percep conducătorii auto

Şoferii din Muntenia respectă mai des viteza legală, iar cei din Bucureşti şi din Transilvania folosesc mai des centura de siguranţă. Cel puţin aşa declară chiar ei, relevă un studiu realizat de Institutul de Prevenire şi Psihosociologie, care demonstrează încă o dată diferenţele de comportament la volan, în funcţie de regiune.

Astfel, 68,6% din şoferii din Muntenia declară că, de cele mai multe ori atunci când conduc, respectă viteza legală, indiferent de viteza altor maşini, comparativ cu doar 50,9% din conducătorii din Dobrogea şi 54,4% din Bucureşti. În acelaşi timp, şoferii din Muntenia au o atitudine mai conformistă şi cu privire la consumul de alcool la volan - doar 16,8% au declarat că au condus după ce au consumat băuturi alcoolice, faţă de peste un sfert dintre şoferii din Moldova şi din Transilvania.

Bucureştenii îşi recunosc defectele

În ceea ce priveşte utilizarea centurii de siguranţă, un comportament mai docil declară că au conducătorii auto din Bucureşti şi din Transilvania. Astfel, 65% din şoferii din Bucureşti folosesc foarte des sau întotdeauna centura de siguranţă când se deplasează în localitate (faţă de 42,9% în Muntenia şi 43,4% în Dobrogea).

Referitor la conduita agresivă, mai puţin violenţi în trafic se percep şoferii din Muntenia, Oltenia, Crişana şi Maramureş. La polul opus se situează şoferii din Banat şi din Bucureşti. Stilul mai agresiv al şoferilor bucureşteni este confirmat şi de incidenţa mai mare a unor comportamente agresive în trafic declarate de aceştia. Astfel, 65,7% din ei spun că că i-au agresat pe ceilalţi şoferi prin flash-uri/claxoane (faţă de 46,2% din conducătorii auto din Muntenia şi 42,3% din Oltenia).