Sezonul gripei dă mari dureri de cap

În fiecare an, odată cu venirea frigului, virusul gripal se pregăteşte de o nouă epidemie. Vă simţiţi brusc obosit şi epuizat de parcă cineva v-ar fi bătut, aveţi febră, dureri de cap,

În fiecare an, odată cu venirea frigului, virusul gripal se pregăteşte de o nouă epidemie.

Vă simţiţi brusc obosit şi epuizat de parcă cineva v-ar fi bătut, aveţi febră, dureri de cap, dureri musculare? Toate aceste simptome sunt caracteristice gripei, epidemia de care întreaga lume se teme în fiecare an la începutul anotimpului rece. Epidemiile anuale de gripă sunt responsabile de aproximativ cinci milioane de cazuri de îmbolnăvire severă şi între 250.000 şi 500.000 de cazuri anuale de deces pe toată suprafaţa globului.

Deşi boala se manifestă adesea prin febră, guturai, tuse, cei mai mulţi au senzaţia că gripa este similară unei răceli. În fapt este vorba de o infecţie cu un virus (virusul gripal) care slăbeşte imunitatea organismului.

Din această cauză, ulterior infecţiei cu virusul gripal, apar alte infecţii, bacteriene, ce provoacă guturai, tuse şi alte probleme adiacente. Gripa în sine reprezintă "invazia" virală în aparatul respirator a unor virusuri din familia Orthomyxoviridae (Myxovirus influenzae A, B şi C) care afectează păsările şi anumite mamifere, printre care şi oamenii.

Transmiterea microorganismelor se face pe cale respiratorie, prin intermediul picăturilor minuscule emise prin tuse sau strănut (picături Pfluger).

Pericol de deces pentru cei cu imunitate scăzută

În timpul unei zile, prin căile respiratorii ale omului trec aproximativ 15.000 litri de aer, al cărui conţinut microbian este filtrat depunându-se pe suprafaţa celulelor epiteliale. Virusurile gripale mai pot fi transmise şi prin salivă, secreţii nazale, sânge sau prin contactul direct cu suprafeţe contaminate de cei bolnavi prin tuse sau strănut.

Boala se răspândeşte extrem de rapid în rândul populaţiei, mai ales în locuri aglomerate. Vremea rece şi uscată favorizează supravieţuirea virusului mai îndelungată în afara organismului; de aceea sezonul epidemiilor este iarna.

Cele mai frecvente simptome ale bolii sunt febra (între 38,5 şi 39,5 C în formele medii de gripă şi peste 39,5 C, în formele severe) asociată de multe ori cu frisoanele, cefaleea (durerea de cap), tusea, dureri de gât, dureri musculare, astenie şi lipsa apetitului.

Durata de incubaţie (perioada scursă de la infectare până la apariţia simptomelor) a virusurilor gripale este de 24-48 de ore (dar se poate prelungi până la 4-5 zile), iar persoana contaminată este contagioasă timp de şase zile, inclusiv în perioada de incubaţie.

În cazurile mai grave, infecţia gripală iniţială poate fi complicată de o suprainfecţie pulmonară şi apariţia pneumoniei, iar în cazul formelor severe apare pericolul serios de deces, mai ales pentru bolnavii din grupele cu risc crescut. În cazul în care gripa nu este însoţită de complicaţii, simptomele acute durează între trei şi cinci zile. După acest interval de timp, urmează perioada de convalescenţă, în care persistă manifestări ca: astenie, subfebrilitate, tuse.

În această perioadă creşte riscul apariţiei unor suprainfecţii bacteriene, ca urmare a scăderii capacităţii de apărare a organismului. Dintre suprainfecţiile bacteriene, cea mai frecventă este pneumonia, produsă de Streptococcus pneumoniae, Haemophilus influenzae sau Staphylococcus aureus şi se întâlneşte mai ales la bolnavii care suferă de afecţiuni cronice cardiace sau pulmonare.

Alte infecţii bacteriene secundare care apar frecvent odată cu gripa sunt: rinita, sinuzita, bronşita, otita (întâlnite în special la copii). O complicaţie cauzată de tratamentul cu aspirină al copiilor bolnavi de gripă tip A este Sindromul Reye. Se întâlneşte la copii cu virus gripal tip A trataţi cu aspirină (acid acetilsalicilic) şi constă în encefalopatie asociată cu degenerescenţă hepatică, având evoluţie letală în 10-40% din cazuri.

Perioada de vaccinări durează până în februarie

Principala metodă de combatere a epidemiilor este profilaxia prin imunizare activă - vaccinare. Prin vaccinare, în organism se introduc antigene virale care nu pot produce îmbolnăvirea, dar stimulează producerea de anticorpi. Virusul conţinut în vaccin poate fi viu atenuat, inactivat sau doar fragmente ale acestuia. Vaccinarea imită infecţia virală (fără a produce îmbolnăvirea) pentru a provoca sistemul imunitar la "luptă" cu infecţia atunci când virusul gripal va invada tractul respirator.

Pentru imunizarea organismului, vaccinarea trebuie să fie făcută cu cel puţin trei săptămâni înaintea apariţiei epidemiei de gripă.

Chiar dacă primele semne de gripă încă nu şi-au făcut apariţia şi nu există încă date despre iminenţa unei epidemii - după cum ne-a declarat şeful Centrului Naţional de Referinţă pentru Gripă, dr. Viorel Alexandrescu - specialiştii recomandă populaţiei să înceapă vaccinarea, iar Ministerul Sănătăţii începe campania naţională de vaccinare antigripală gratuită a persoanelor cu risc crescut, campanie ce se va prelungi până în luna februarie a anului viitor.

Cine trebuie să se vaccineze şi cine nu

DA

Toate persoanele în vârstă de peste 65 de ani, indiferent de existenţa sau absenţa unor boli cronice
Cei ce suferă de boli
cardiovasculare sau pulmonare
cronice, boli respiratorii cronice,
SIDA, boli metabolice cronice (diabet)
Femei gravide care în sezonul de gripă se află cel puţin în săptămâna a 14 de sarcină
Persoane în contact cu grupele cu risc crescut (personal medical, membrii de familie ai bolnavilor din grupele cu risc crescut)
Adulţii care intră în contact cu nou-născuţii şi copiii în vârstă de până la 6 luni.

NU

Cei care au reacţii alergice la ou (vaccinurile antigripale sunt preparate cu
proteine din
ou - ovalbumina).
Cei care au mai avut reacţii adverse la vaccin
Bolnavii în stare acută, cu febră
Sarcina în primul trimestru.