Sedentarismul favorizează cheagurile de sânge

În Europa, decesele cauzate de tromboembolismul venos sunt de 10 ori mai multe decât cele provocate prin accidente rutiere şi de 100 de ori mai numeroase decât cele determinate de SIDA

În Europa, decesele cauzate de tromboembolismul venos sunt de 10 ori mai multe decât cele provocate prin accidente rutiere şi de 100 de ori mai numeroase decât cele determinate de SIDA

Peste cinci milioane de persoane din întreaga lume sunt afectate de tromboembolismul venos (prezenţa unui cheag de sânge în vene). Statisticile arată că această afecţiune reprezintă una dintre cele mai răspândite boli vasculare, fiind depăşită numai de infarctul de miocard şi de accidentul vascular cerebral. Reducerea incidenţei accidentelor tromboembolitice se poate face doar prin recunoaşterea pacienţilor cu risc şi utilizarea de rutină a măsurilor de profilaxie eficiente şi sigure.

Supranumită şi "ucigaşul silenţios", tromboembolismul venos poate duce la blocarea circulaţiei sângelui la nivelul venelor - tromboză venoasă profundă - sau la blocarea circulaţiei sângelui în plămâni - embolie pulmonară. Pentru că nu are simptome, boala nu poate fi diagnosticată, riscul de deces fiind foarte mare. Din cauza complicaţiilor, 30% din pacienţii care au avut un accident trombembolitic mor în prima lună după acesta.

În Europa, decesele cauzate de evenimentele tromboembolice sunt de 10 ori mai multe decât cele provocate prin accidente rutiere şi de 100 de ori mai numeroase decât cele determinate de SIDA.

Tromboembolismul venos are două forme de manifestare, potrivit cardiologului Leonida Gherasim, de la Spitalul Universitar Bucureşti: tromboza venoasă profundă, care reprezintă obstrucţia unei vene din sistemul venos profund şi embolia pulmonară, obstrucţia circulaţiei sângelui în plămâni.

Ciorapii elastici , folosiţi în profilaxia bolii

"Este o boală perfidă şi ucigaşă pentru că nu este diagnosticată corect. În plus, interesul pentru profilaxia bolii este în progres doar de 10 ani", a declarat prof. Leonida Gherasim. Acesta susţine că trombolismul venos reprezintă cea mai frecventă cauză de deces care ar putea fi prevenită la pacienţii spitalizaţi, printr-o profilaxie eficace.

Adică prin tratament farmacologic cu heparine şi prin alte medode, precum ciorapii elastici, compresia pneumatică intermitentă sau pompele venoase.

Fără profilaxie, incidenţa bolii este de 10-60%. În ceea ce priveşte tratamentul pentru aceste afecţiuni, el constă în heparină, dar numai la indicaţia medicului.

Prevenţie şi în timpul sarcinii

Un ghid de practică medicală care stabileşte măsurile de prevenţie a tromboembolismului venos a fost lansat recent şi în ţara noastră. În ghid se subliniază că se impune profilaxia medicamentoasă de rutină la pacienţii cu risc tromboembolic pe perioada de spitalizare, la femeile însărcinate sau lăuze.

Factorii de risc

- Vârsta peste 40 de ani
- Obezitate
- Fumat
- Diferite tratamente hormonale (contraceptivele orale sau terapia de substituţie hormonală)
- Sarcina şi lăuzia
- Imobilizare la pat (mai mult de trei zile)
- Intervenţii chirurgicale
- Unele boli acute (insuficienţa cardiacă sau respiratorie, infecţii acute severe)