Secretul longevităţii se găseşte în gene, nu în stilul de viaţă

Centenarii au la fel de multe obiceiuri nesănătoase precum ceilalţi oameni mai tineri, dar genele lor îi apără de bolile bătrâneţii. Multe dintre persoanele în vârstă de peste 95 de ani ar putea fi exemple de comportament nesănătos prin faptul că au fumat sau au consumat băuturi alcoolice, conform unui studiu recent.

Persoanele care ajung să trăiască peste o sută de ani au multă înţelepciune de împărtăşit, dar se pare că nu au şi sfaturi care să ne ajute să ajungem la vârsta lor. Cercetătorii de la Facultatea de medicină „Albert Einstein" de la Universitatea Yeshiva (SUA) au descoperit că multe dintre persoanele foarte în vârstă - de 95 de ani sau mai mult - ar putea fi exemple de comportament nesănătos prin faptul că au fumat, au consumat băuturi alcoolice, au urmat diete nesănătoase, au suferit de obezitate sau nu au făcut exerciţii fizice, scrie cotidianul britanic „The Daily Mail". 

Cei foarte în vârstă nu sunt diferiţi de restul populaţiei când vine vorba de obiceiuri care dăunează sănătăţii. Acest lucru îi face pe cercetători să conchidă că moştenirea genetică este responsabilă pentru longevitatea extraordinară. „Înainte să ne apucăm să înfulecăm gogoşi doar pentru că mătuşa Edna tocmai a împlinit 102 ani, amintiţi-vă că genetica este un joc de noroc. Ce nu a omorât-o pe mătuşă v-ar putea totuşi ucide pe dumneavoastră înainte de vreme", avertizează Nir Barzilai, coordonatorul cercetărilor.

Nu duc o viaţă sănătoasă

Conform recensământului din 2010, doar unul din 4.400 de americani trăieşte până la 100 de ani. Oamenii de ştiinţă au urmărit vieţile a 477 de evrei Ashkenazi cu vârste cuprinse între 95 şi 112 ani în cadrul Proiectului Genelor Longevităţii, pentru a înţelege secretul acestora.Echipa de cercetare condusă de Nir Barzilai a comparat obiceiurile acestor bătrâni cu cele ale unui grup de oameni care reprezintă publicul larg. Persoanele din acest grup s-au născut cam în aceeaşi perioadă cu cele din grupul de evrei longevivi, dar au murit mai devreme.

„Bătrânii rămaşi în viaţă care au participat la studiu aveau stiluri de viaţă foarte obişnuite", a afirmat Barzilai. „Nu erau vegetarieni sau consumatori de vitamine, nici obsedaţi de sănătate. Profilurile lor erau cam la fel cu cele ale «grupului de control». Spre exemplu, o femeie, în vârstă de 107 ani, fumase peste 90 de ani", a explicat coordonatorul studiului.

„Genele i-au protejat"

Oricare ar fi fost cauzele morţii celor din „grupul de control" - boli cardio-vasculare, cancer şi alte maladii - asociate şi cu stilul de viaţă al longevivilor, pe aceştia din urmă nu i-au omorât. „Genele lor i-au protejat", susţine Barzilai. El spune că ar fi greşit să ignorăm sfaturile medicilor cu privire la sănătate, mergând pe ideea că genele îţi vor determina longevitatea. „Există multe dovezi care arată că dieta şi exerciţiile fizice pot amâna sau elimina apariţia bolilor cronice şi pot prelungi viaţa.

Trebuie să realizăm că persoanele care au acum peste 100 de ani au trăit într-o eră în care obezitatea aproape că nu exista şi în care exerciţiile fizice zilnice, ca mersul pe jos sau urcarea câtorva trepte, erau mai des întâlnite", conchide Barzilai. Principalul scop al Proiectului Genelor Longevităţii este să identifice acele gene care ţin oamenii în viaţă atât de mult şi apoi să le folosescă pentru a crea noi tratamente.

477 de persoane cu vârste cuprinse între  95 şi 112 ani au fost urmărite în cadrul  Proiectului Genelor Longevităţii.