Românii sunt neîncrezători în şansele lor de afirmare

Orăşenii sunt ceva mai optimişti privind posibilităţile lor de a avea succes în viaţă faţă de cei din mediul rural. Dar pesimismul creşte odată cu vârsta. Peste jumătate dintre români consideră că nu au prea multe şanse să se afirme în viaţă. Speranţele lor scad pe măsură ce înaintează în vârstă.

A absolvit două facultăţi, este masterand şi crede că şansele să se afirme din punct de vedere profesional sunt destul de scăzute. La vârsta de 28 de ani, Andra se gândeşte să plece din ţară, chiar dacă asta ar însemna să o ia de la capăt inclusiv în ceea ce priveşte studiile. „Am terminat Ştiinţe Politice şi Comunicare şi Relaţii Publice. Masterul îl fac în Administraţie Publică. Numai că mi-e foarte greu să găsesc un post care să-mi ofere un trai relativ decent", spune ea.

Este conştientă că fiecare început e greu şi mărturiseşte că nu o îngrijorează atât faptul că, în prezent, are un salariu mic, cât cel că nu întrevede prea multe şanse de afirmare, oricât de mult ar munci. „Am trecut prin situaţii destul de neplăcute şi am ajuns la concluzia că, dacă n-ai un pic de noroc, doar prin muncă susţinută nu te poţi afirma prea repede", spune Andra. Nu a gândit mereu aşa. „Pe la 19-20 de ani, eram foarte optimistă. Credeam că, pe măsură ce va trece timpul, şansele de afirmare în plan social vor creşte şi ele. Acum nu mai gândesc aşa", mai spune tânăra, cu toate că admite că nu reduce la zero posibilitatea de a se afirma în viaţă în ţara în care s-a născut.

O doză mare de pesimism

Raportul „Calitatea vieţii în România 2010", realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii (ICCV), arată că, la noi în ţară, oamenii sunt mai degrabă pesimişti în ceea ce priveşte şansele de acces social. Peste 50% din respondenţi consideră că posibilitatea de a se afirma în viaţă, atât ei, cât şi cei apropiaţi, este scăzută şi foarte scăzută. Nu există diferenţe semnificative în privinţa acestei aprecieri între femei şi bărbaţi,  se mai arată în cercetare. Femeile sunt doar uşor mai înclinate decât bărbaţii să considere că această posibilitate este ridicată (12% faţă de 10%).

Diferenţe semnificative apar în aprecierile celor din urban, faţă de cei din rural. Orăşenii sunt mai optimişti, 13% din aceştia consideră că posibilitatea de a se afirma în viaţă este ridicată, faţă de 8% din rural care consideră acelaşi lucru. În acelaşi timp, ruralul obţine valori semnificativ mai ridicate în aprecierile „foarte scăzută" şi „scăzută" a acestei posibilităţi, se mai arată în raportul „Calitatea vieţii în România 2010".

Astfel, 18% din cei din rural evaluează ca fiind foarte scăzută posibilitatea afirmării în viaţă, faţă de 14% în urban. „Aceste evaluări pot rezulta din diferenţele existente la nivelul oportunităţilor oferite de cele două medii. Resursele pot fi mai variate în mediul urban, de aici rezultând şi reprezentări sociale multiple cu privire la succesul social, faţă de rural, unde posibilităţile se pot înscrie pe o singură direcţie, cu resurse limitate", precizează autorii studiului.

Vârstnicii, mai rezervaţi

Cei foarte tineri sunt mai înclinaţi să considere accesul social mai puţin dificil, faţă de cei vârstnici. Astfel, 8% din respondenţii cu vârste între 18 şi 24 de ani spun că posibilitatea de afirmare socială este foarte scăzută, faţă de 21% din cei cu vârste între 55 şi 64 de ani care declară acelaşi lucru. De asemenea, cei care au între 25 şi 34 de ani sunt mai degrabă înclinaţi spre aprecierea posibilităţii de afirmare în viaţă ca fiind ridicată (15%), se mai arată în studiu.

Succesul, între ambiţie şi noroc

Responsabilitatea pentru reuşita personală este plasată de români fie la nivel individual (ambiţie, talent, educaţie, cantitatea muncii depuse), fie la nivelul micro-contextului social (relaţiile sociale, educaţia părinţilor sau situaţia materială a familiei), precum şi la nivel extern (norocul). 94% din români consideră că ambiţia este esenţială în ceea ce priveşte afirmarea în viaţă. Studiile superioare sunt considerate importante de mai puţini respondenţi (81%).

Talentul, volumul mare de muncă, norocul şi relaţiile sociale par a completa ingredientele succesului în viaţă în viziunea românilor, mai relevă raportul întocmit de ICCV. Modelul succesului în reprezentarea subiectivă indică posibilitatea mobilităţii sociale prin eforturi individuale combinate cu noroc şi o influenţă mai redusă a tiparelor de reproducere socială a succesului în viaţă.

Femeile pun mare preţ pe studii

Diferenţele de gen în reprezentarea componentelor succesului social nu sunt semnificative decât în cazul importanţei educaţiei superioare, unde femeile au valori mai ridicate decât bărbaţii. Astfel, 85% din femei consideră că e important şi foarte important să ai educaţie superioară pentru succesul în viaţă, faţă de 77% din bărbaţi care afirmă acelaşi lucru.

Cei cu studii superioare apreciază într-o măsură mai mare, faţă de cei cu educaţie redusă (fără şcoală sau cu şcoală generală neterminată), că educaţia superioară proprie şi a părinţilor e importantă şi foarte importantă pentru reuşita socială. Importanţa relaţiilor (sociale şi cu oameni politici) pare să crească atunci când se trece de la o educaţie scăzută la o educaţie mai ridicată.

69% din elevi şi studenţi consideră că e important şi foarte important pentru succesul în viaţă să ai părinţi cu educaţie superioară, faţă de 52% din casnice care consideră asta. Iar dintre cei care valorizează educaţia proprie, cei cu ocupaţii cu studii superioare (88%) şi elevii şi studenţii (94%) apreciază într-o proporţie mai mare importanţa studiilor superioare, faţă de şomeri (74%).

O tendinţă de stabilizare

Specialiştii care au realizat raportul „Calitatea vieţii în România 2010" spun că, în perioada 1999 şi 2006, s-a observat o uşoară tendinţă de creştere a aprecierii pozitive a posibilităţii de afirmare în viaţă. Mai precis, în 1999, 68% considerau că şansele de a se afirma sunt scăzute şi foarte scăzute, 21% le percepeau drept satisfăcătoare, iar 7% le considerau ridicate şi foarte ridicate.

În 2006, numai 55% considerau scăzute şi foarte scăzute posibilităţile de afirmare, 30%, satisfăcătoare şi 13%, ridicate şi foarte ridicate. Însă în perioada 2006-2010, tendinţele se stabilizează. Anul trecut, 56% nu aveau încredere în aceste posibilităţi, catalogându-le drept scăzute şi foarte scăzute şi numai 13%, la fel ca în 2006, le considerau ridicate şi foarte ridicate. „Schimbările nu indică aşteptata creştere a oportunităţilor de afirmare în viaţă pe care dezvoltarea societăţii ar fi trebuit să o creeze", se arată în raport. Aceste date indică o definire pronunţat negativă a contextului social românesc şi a oportunităţilor oferite de acesta, conchid specialiştii.