Românii se visează şefi

Puterea de a decide, statusul social, dorinţa de independenţă personală şi de a avea venituri cât mai mari îi determină pe mulţi să-şi dorească funcţii de conducere. Românii sunt atraşi în continuare de mirajul şefiei. Mulţi visează chiar la afacerea lor, sperând să fie mereu propriii lor şefi.

Ciprian lucrează de aproape zece ani în comunicare şi relaţii publice. Îi place meseria lui şi multă vreme nu s-a gândit să „vâneze" un post de şef. Era mulţumit cu poziţia pe care o avea - una de executant -, atât timp cât superiorii nu îi erau ostili şi-şi făceau bine treaba. Numai că, în urmă cu vreo doi ani, Ciprian şi-a schimbat radical atitudinea.

Afaceriştii români din Italia, de zece ori mai numeroşi decât în 2003

Românii şi bulgarii, cei mai săraci europeni

Şeful său a plecat din ţară, iar în firmă începuseră să circule tot soiul de zvonuri despre potenţialii candidaţi la şefie. „Am stat şi m-am gândit că, decât să vină un şef incapabil, mai bine mă lupt eu pentru funcţia de conducere", ne-a explicat Ciprian schimbarea sa de atitudine. Deşi a încercat la momentul respectiv să ajungă şef, nu a reuşit. Dar nu a abandonat ideea. În urmă cu mai puţin de un an, a fost avansat în funcţie, iar acum recunoaşte că-şi doreşte mai mult. „E mai bine să-ţi revină ţie decizia. Chiar dacă ai o responsabilitate mai mare. Sunt etape şi etape în viaţă.

Acum a venit rândul meu", argumentează bărbatul. Spre deosebire de Ciprian, Luiza abia a terminat un master în finanţe şi, deşi nu a lucrat decât în perioada facultăţii, îşi doreşte să revină în câmpul muncii direct într-un post de conducere. De ce? „Am învăţat mult şi sunt convinsă că pot să fac faţă. Şi nu văd de ce aş primi ordine de la o persoană cu mai puţine studii decât am eu", afirmă Luiza, adâugând că, din punctul ei de vedere, experienţa profesională „nu ţine atât de mult de practică".

Lupta pentru putere

Specialiştii în resurse umane spun că, în general, românii aleargă după funcţii de conducere. „Este o tendinţă firească, având în vedere percepţia profund înrădăcinată în mentalitatea românească potrivit căreia realizarea profesională se traduce prin poziţia pe care o ocupi", afirmă Monica Dona, Human Capital Consultant la firma de consultanţă în resurse umane Lugera&Makler.

Monica Cârligea, coordonator HR la Manpower România, explică, de asemenea, că „o poziţie de management impune automat un anumit status social, la care mulţi dintre angajaţi aspiră". „Nu doar angajaţii înţeleg dezvoltarea profesională ca fiind echivalentă cu evoluţia pe verticală. Mentalitatea aceasta este susţinută şi de foarte multe companii care «vând» schema de dezvoltare personală ca beneficiu", spune Monica Dona de la Lugera&Makler .

„În zilele noastre, lupta pentru putere este încurajată. Nu sunt puţine firmele în care, deşi se fac restructurări, se angajează foarte mulţi directori. Este la modă să ai această funcţie, chiar dacă ai doar un om în subordine. Iar oamenii sunt învăţaţi că o companie funcţionează bine dacă are foarte mulţi membri în conducere", remarcă psihologul Elisabeta Ilie.

Aspiraţiile managerilor

Dar şi şefii îşi doresc mai mult. „Cei care au fost promovaţi recent se concentrează, de obicei, pe poziţia deţinută, încercând să obţină rezultate cât mai bune pentru a demonstra că au meritat promovarea. Dacă se află de ceva timp într-o funcţie şi au posibilitatea de a promova, vor căuta să facă asta", afirmă Florin Ochiana, HR Operations Manager la Lugera&Makler. „Întotdeauna va exista un post mai bine plătit, mai atractiv", adaugă Alexandra Urşeanu de la HART Human Resource Consulting.

Peste 47% din şefii firmelor de pe piaţa locală vor să-şi schimbe jobul. Aşa arată un studiu recent al companiei de executive search Stanton Chase International, făcut pe un eşantion de 200 de executivi din managementul general al companiilor multinaţionale şi româneşti cu activităţi pe piaţa locală.

43% din şefi iau în calcul o schimbare în carieră, în timp ce numai 10% din aceştia nu se gândesc să-şi părăsească firma. În acelaşi timp, peste 80% din managerii chestionaţi ar fi dispuşi să accepte un job într-o altă ţară.

Motivele pentru care managerii ar fi dispuşi să-şi schimbe angajatorul sunt dorinţa de a avea mai multe responsabilităţi, un grad mai mare de autonomie şi provocările unui nou început.

Respingem lipsa de profesionalism

Specialiştii, indiferent de domeniul în care lucrează, suportă cu greu să fie coordonaţi de persoane care nu dau dovadă de profesionalism. „Angajaţii iau în calcul varianta antreprenoriatului din cauza managerilor cu slabe abilităţi de leadership sau pentru că nu li se recunosc meritele", spune Monica Cârligea de la Manpower România. Dar există şi alte motive pentru care oamenii îşi doresc să ajungă într-o poziţie de conducere, chiar dacă lucrează într-o companie.

„Unii nu suportă ideea de a avea un superior. Alţii sunt convinşi că şefii nu sunt numiţi pe criterii de competenţă. Sunt şi persoane care afirmă că aceia care ajung în funcţii de conducere nu-i lasă pe specialişti să-şi facă treaba", explică psihologul Elisabeta Ilie.

Propriul tău stăpân

Mai mult de jumătate dintre români vor să fie propriii lor şefi. Potrivit unui Eurobarometru publicat la începutul lunii iunie, 52% din români şi-ar dori să-şi conducă afacerea personală. Motivele? Sunt atraşi de ideea de independenţă (în proporţie de 55%), dar şi de perspectiva de câştig (39%).

Dintre cetăţenii statelor Uniunii Europene, grecii sunt mai reticenţi decât românii la ideea de a avea un şef, peste 60% afirmând că şi-ar dori propria afacere, arată studiul realizat de institutul Gallup la sfârşitul anului trecut. Dacă s-ar trezi cu o moştenire considerabilă, românii ar fi pe primul loc în clasamentul europenilor care şi-ar porni o afacere (42%, în condiţiile în care media europeană e de 14%).

Aşteptări depăşite

La fel văd lucrurile şi americanii, dar şi australienii. Un studiu făcut la finele anului 2009 în Australia, la comanda unei bănci, arăta că 43% din angajaţi şi-ar dori să lucreze pentru ei înşişi. „Circa jumătate dintre persoanele care şi-au deschis propria afacere au afirmat că a fi propriul tău şef este mult mai plăcut decât s-ar fi aşteptat", a declarat pentru presa australiană Greg Bartlett, directorul băncii St. George, care a plătit studiul. Cercetarea a arătat că angajaţii şi-ar dori să-şi pornească propria afacere pentru a putea avea un program flexibil, dar şi pentru a nu mai răspunde în faţa unei persoane care nu are întotdeauna păreri similare cu ale lor.

Şi două treimi dintre americani visează la antreprenoriat. Un sondaj Gallup, realizat anul trecut, a scos la iveală faptul că aceştia sunt atraşi de ideea de a nu mai merge la serviciu „ca la uzină". Plini de entuziasm, tinerii vor să fie propriii lor şefi, convinşi că numai în acest mod şi-ar putea pune în practică ideile inovatoare, reiese dintr-o altă cercetare realizată relativ recent în Statele Unite ale Americii de Fundaţia Ewing Marion Kauffman.

Potrivit acesteia, 40% din copiii şi tinerii cu vârste între 8 şi 21 de ani visează să-şi întemeieze o companie numai a lor, 92% afirmând că altfel nu cred că şi-ar putea pune în valoare cunoştinţele şi imaginaţia.

Responsabilităţi apăsătoare

Dacă mulţi aleargă după funcţii de conducere, atraşi de ideea de a avea puterea de decizie, puţini conştientizează care sunt situaţiile cărora vor fi nevoiţi să le facă faţă. „A fi şef nu înseamnă a tăia şi a spânzura sau a-i umili pe cei din subordine.

O astfel de poziţie presupune maturitate profesională, responsabilitate, respect pentru muncă şi pentru subordonaţi, capacitatea de a lua decizii şi de a ţi le asuma", punctează psihologul Elisabeta Ilie.

Monica Dona, Human Capital Consultant la Lugera&Makler atrage atenţia că „oricât de importantă ar fi poziţia pe care o ocupi în ierarhie, vei avea, în permanenţă, alţi şefi care să te evalueze şi care să te tragă la răspundere".

Antreprenorul ocupă poziţia privilegiată de „şef fără şef", dar consultanţii în resurse umane afirmă că puţini sunt cei care au cu adevărat succes. „În perioada de boom economic, mulţi manageri de multinaţionale au migrat spre antreprenoriat şi la fel de mulţi au revenit în aceste companii odată cu recesiunea", mai spune Dona.

„Înainte de a se gândi la o poziţie de management, fiecare angajat trebuie să-şi identifice punctele tari, dar și pe cele slabe", conchide Monica Cârligea, coordonator HR la Manpower România.

Pro: O poziţie mai bună

Persoanele care ajung într-o funcţie de conducere au venituri mai mari decât cele angajate în poziţii de execuţie, au un status social mai bun, dar şi posibilitatea de a se face remarcate mai uşor în cadrul companiei, afirmă specialiştii în resurse umane.

Contra: Puţin timp liber

Principalul dezavantaj al unei funcţii de conducere constă în lipsa timpului liber. Pe măsură ce echipa care trebuie coordonată este mai mare, responsabilităţile şefului cresc, iar şansele acestuia de a stabili un echilibru între viaţa profesională şi cea de familie scad.