Românii se simt ameninţaţi de sărăcie

În orice clipă, românii au grija zilei de mâine. În ultima perioadă au început să se teamă mai mult de taxe şi de scumpiri decât de catastrofe naturale şi de posibile îmbolnăviri. Criza din buzunare a schimbat ierarhia temerilor. Isteriile create în jurul calamităţilor naturale sau al bolilor nu au mai fost, în 2010, cele mai mari ameninţări pentru noi.

Ioana B. din Bucureşti spune că, pentru ea, grija zilei de mâine s-a accentuat în ultimii ani, mai ales că are de întreţinut doi copii. Este considerată de colegii din biroul în care munceşte, ca agent de vânzări, drept una dintre cele mai prăpăstioase persoane.

Citeşte zilnic horoscopul şi urmăreşte emisiuni cu prezicători despre dezastre naturale. Nu se teme însă atât de mult de un cutremur cât de faptul că ar putea rămâne fără serviciu. „Îmi amintesc bine că, în urmă cu doi ani, când nu aveam o grijă financiară majoră, mă temeam mai mult de posibile cutremure sau de boală. Şi astea sunt ameninţări, dar pe termen lung. Acum mă interesează mai mult ziua de mâine", spune Ioana, în vârstă de 43 de ani.

Despre cutremurul din Japonia a citit cu interes şi se gândeşte că ameninţarea radioactivă ar putea fi o problemă. „Avem însă griji zilnice mai mari... Uneori nu pot să mă mai gândesc aşa departe", mai spune femeia. Ioana nu este însă singura care se gândeşte zi de zi la schimbările economice din bugetul ei. Ca ea, încă patru milioane de români erau ameninţaţi, în 2010, de diverşi factori economici şi sociali, potrivit unui raport al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii.

Tinerii educaţi, mai îngrijoraţi

În ceea ce priveşte conţinutul ameninţărilor, 28% din români au răspuns la o întrebare deschisă nominalizând sărăcia, 18% au pus pe listă impozitele şi tot atâţia, creşterea preţurilor. Nici ameninţarea şomajului nu este de ignorat: 16% din români se tem că vor rămâne fără locul de muncă. Ameninţările considerate majore în urmă cu câţiva ani au trecut pe un loc secund. Doar 13% au pus pe listă criminalitatea, 4%, calamităţile naturale şi 2%, boala.

„După cum se constată, între factorii enumeraţi ca sursă de ameninţare predomină cei de natură socială, dar este evidenţiat şi politicul, atât în mod direct, cât şi indirect, ca răspunzător pentru adoptarea de politici eficiente pentru rezolvarea problemelor sociale cu care se confruntă populaţia", se mai arată în raport. 8% din români au spus că mediul politic reprezintă o ameninţare pentru ei. Tinerii percep existenţa unor ameninţări în mai mare măsură decât vârstnicii - 28% pentru grupa de vârstă 18-30 de ani şi 20% pentru grupa de vârstă de peste 60 de ani.

În funcţie de studii, raportul arată că persoanele cu pregătire postliceală şi universitară percep ameninţările într-o proporţie mai mare decât cele cu pregătire mai redusă (33% faţă de 18%, în cazul celor fără şcoală, sau şcoală neterminată, respectiv 21-24% pentru celelalte niveluri de pregătire). Rezultatele arată că se consideră scutiţi de ameninţări 44% din subiecţii cu pregătire superioară, faţă de 57-67% din ceilalţi. Persoanele din mediul rural se simt mai la adăpost de ameninţări, comparativ cu cele din urban (65% şi, respectiv, 54%).

Realizatorii cercetării au evaluat şi temerile românilor, de această dată prin întrebări închise, variantele de răspuns fiind „mult", „puţin" sau „deloc". În 2010, 30% din subiecţi şi-au exprimat lipsa temerilor pentru şomaj, conflicte sociale şi securitate personală, şi numai 2%, în cazul preţurilor şi impozitelor.

Bărbaţii se tem mai puţin

Pe categorii de populaţie, cei din zonele rurale evidenţiază într-o proporţie mai mare lipsa temerilor pentru şomaj (40%), pentru conflicte sociale (35%), pentru criminalitate (34%), faţă de cei din mediul urban, cu 31% pentru şomaj, 26% pentru conflictele sociale şi 21% pentru criminalitate.

Bărbaţii, comparativ cu femeile, au temeri mai puţine. În cazul temerilor privind criminalitatea, 31% din bărbaţi au răspuns că nu sunt îngrijoraţi „deloc", faţă de 22% din femei, iar în privinţa conflictelor sociale, 33% din domni au declarat că nu se tem, în comparaţie cu 27% din doamne. O diferenţă mai mică apare la lipsa temerilor faţă de şomaj (36% şi, respectiv, 33%).

Legătura dintre temeri şi ameninţări

Raportul realizat de Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii analizează atât temerile românilor, cât şi ameninţările pe care le simt. Între acestea există o diferenţă de nuanţă, spun specialiştii. „Ameninţările privesc, mai degrabă, prezentul, iar prin temeri se face trimitere şi la viitorul mai mult sau mai puţin apropiat."  Temerile sunt mai mari în cazul celor care se simt ameninţaţi, după cum cei care nu se simt ameninţaţi au valori mai mari la lipsa temerilor.

Ne-am întors în '90

În timp, temerile iau valori diferite de la o perioadă la alta, se mai arată în raport. Majoritatea grijilor economice sunt la valori similare cu cele din anul 1990. Dacă în cazul conflictelor sociale şi al criminalităţii se înregistrează o diminuare a valorilor cu intensitate maximă de-a lungul perioadei 1990-2010, minimul fiind totuşi în 2006, pentru şomaj, temerile urmează fazele crizelor economice: mult mai mici în 1990 şi cu vârfurile în 1999 şi 2010. Situaţia din zona preţurilor a avut o diminuare în 2006 şi a revenit la valori mari anul trecut.

Stresul ratelor la bancă

Analistul economic Liviu Voinea susţine că situaţia actuală a percepţiilor este similară cu cea din 1999 pentru că şi atunci ne aflam la fundul sacului. „Atunci era al treilea an de recesiune, iar în 2010, al doilea an", spune Voinea. Acesta afirmă că, mai mult, în comparaţie cu acum zece ani situaţia s-a mai agravat din cauză că populaţia are un grad de îndatorare mai mare.

În acest context, siguranţa zilei de mâine este pusă în pericol şi de imposibilitatea achitării ratelor la bănci. „Puterea de cumpărare este afectată de creşterea preţurilor, dar şi de cea de achitare a ratelor." În 1999 era la putere Guvernul Radu Vasile. „Întâmplarea face ca şi atunci, şi acum să fim conduşi de guvernări de dreapta", mai spune Voinea.

Sociologul Alfred Bulai susţine să percepţia populaţiei a devenit din ce în ce mai gravă în ultimii doi ani, chiar şi în comparaţie cu 1999, din cauză că trecem pentru prima dată printr-o criză capitalistă. „În ultimii ani am fost permanent în creştere economică, iar după şapte ani de evoluţie s-a ajuns într-o involuţie, chiar şi a veniturilor, iar şocul a fost foarte mare", spune el.

Senzaţia de nesiguranţă ne amplifică fricile

Ne simţim ameninţaţi de preţuri şi de taxe pentru că suntem afectaţi de aceşti factori zi de zi, spune sociologul Alfred Bulai. „Calamităţile naturale sau bolile sunt doar proiecţii, iar noi percepem ca ameninţare ceea ce se poate întâmpla iminent", explică el. „Şomajul nu numai că ne ameninţă, ci ne poate afecta serios, la fel şi preţurile, şi impozitele."

Lucrurile care ne ameninţă siguranţa zilei de mâine sunt în legătură cu temerile pe termen lung, susţine şi psihologul Cristiana Leviţchi. „Teama de boli şi de moarte există, dar este estompată de alte temeri, mai aproape de situaţia din prezent. Lipsa banilor ascunde tot o teamă, legată de supravieţuire", explică Leviţchi. În cazul neîndeplinirii unor necesităţi esenţiale pentru supravieţuire, se accentuează agresivitatea în societate, ceea ce duce la revolte şi la o criminalitate crescută, mai spune Leviţchi.

Numărul românilor care au ajuns la psiholog din cauza depresiilor şi a atacurilor de panică provocate de nesiguranţa financiară s-a dublat în ultimii doi ani, afirmă psihologii. „Depinde de gradul de toleranţă al fiecăruia. Pe toţi ne afectează într-un anumit fel această criză, dar cei mai afectaţi sunt cei care au nevoie să controleze lucrurile. Oamenii au nevoie de claritate şi de stabilitate", afirmă Leviţchi. Aceasta spune că factorul declanşator este nesiguranţa cauzată atât de criza financiară, cât şi de sistemul legislativ confuz.

"Calamităţile naturale sau bolile sunt doar proiecţii, iar noi percepem ca ameninţare ceea ce se poate întâmpla iminent."
Alfred Bulai
sociolog