Românii scot timid capul din criză
0Primele şase luni ale anului au adus o mică revenire a vânzărilor de produse de strictă necesitate, iar comportamentul consumatorului s-a modificat faţă de anul trecut. Greutăţile economice din ultimii doi ani „ne‑au vaccinat“ împotriva cheltuielilor „de impuls“. Specialiştii spun că nivelul consumului îşi va reveni greu.
Jumătatea anului este un prilej bun pentru români de a-şi trece în revistă realizările, însă criza economică din ultimii ani i-a făcut să se gândească mai ales la cele de natură financiară. Chiar dacă nu există încă date oficiale ale consumului la şase luni, specialiştii estimează schimbări mici faţă de anul trecut. Apar însă modificări majore când vine vorba de comportamentul cumpărătorului la raft, faţă de acum doi ani.
Citiţi şi:
România, la un an după o mare eroare: TVA 24%
Mai precauţi şi mai calculaţi, românii au consumat puţin în primele şase luni ale anului 2011, iar lista de cumpărături a devenit un instrument de bază pentru clientul marilor magazine. „În prima parte a acestui an, comparativ cu 2010, în studiile GfK am remarcat ca principală tendinţă o uşoară creştere a cheltuielilor pentru consumul casnic de bunuri de larg consum, cuplată însă cu o scădere efectivă a consumului în termen de volum, motivul principal fiind inflaţia", rezumă situaţia actuală Raluca Răschip, Consumer Goods Director al companiei de cercetare GfK România.
Regretele „desfrâului"
Românii au început să devină mai atenţi cu banii, să caute soluţii cât mai isteţe de economisire, mai spune ea. 90% au aplicat cel puţin o tactică dintre cele care urmează: s-au gândit de două ori înainte de a cumpăra un produs, au comparat preţurile între mărci şi magazine mai mult decât o făceau înainte, au folosit lista de cumpărături sau au fost mai atenţi la cantităţile achiziţionate. Iolanda S., o tânără de 28 de ani din Capitală, se recunoaşte întocmai în tiparul românului „vaccinat de criză". În urmă cu trei ani, câştiga lunar peste 6.000 de lei, ca director financiar al unei companii mari.
Falimentul firmei i-a schimbat însă perspectiva asupra felului în care trebuie cheltuiţi banii. Criza i-a redus la jumătate veniturile, însă rata la maşină şi chiria lunară au rămas la acelaşi nivel. „Mă gândesc cu regret la trecut şi îmi amintesc pe câte prostii dădeam banii. Dacă aş câştiga la fel în prezent, cred că aş reuşi să economisesc bani, într-un cont", spune ea. Îşi aminteşte cum o pereche de pantofi de 500 de lei nu era un lucru la care să se gândească de mai multe ori înainte să scoată bani din buzunar, la fel cum o vacanţă comodă, prin agenţie, i se părea un lucru firesc.
„Acum mă gândesc de trei ori înainte de a cumpăra o rochie, fie ea la promoţie, iar vacanţele sunt calculate la ultimul ban ce poate fi economisit", spune Iolanda. Crede că a învăţat ceva din toată perioada asta şi că nu va reveni prea curând la proastele obiceiuri anterioare. „Când ai parte de un şoc atât de mare, începi să îţi faci gânduri despre «cum ar fi fost dacă...». Acum regret cheltuielile inutile şi nu cred că aş mai putea să arunc vreodată cu banii în stânga şi în dreapta, cum făceam acum câţiva ani." Specialiştii în monitorizarea consumului au şi explicaţii clare în privinţa schimbării de comportament.
Cheltuieli pentru familie
Românii nu mai cumpără „la impuls", nu îşi mai fac stocuri de produse, se concentrează pe strictul necesar şi aleg mărcile cu care sunt obişnuiţi. „În acest context, frecvenţa de cumpărare a suferit un regres, conturat mai accentuat în comerţul tradiţional", crede Raluca Răschip de la GfK. O schimbare importantă s-a produs la nivelul sistemului de valori al românilor, cel care, în condiţii normale, se modifică extrem de greu. Dacă în 2008 focusul era pe putere, statut, preţuirea imaginii de sine, în prezent orientarea principală este către tradiţie, protejarea familiei, construirea de relaţii stabile, către onestitate.
Ce arată datele
După o reducere a consumului de 5% în valoare, înregistrată anul trecut, o minimă istorică a ultimilor zece ani, piaţa bunurilor de larg consum (FMCG) se va stabiliza în 2011, spun reprezentanţii GfK. „Asistăm la o creştere a cheltuielilor de 4% faţă de primul trimestru al lui 2010, ceea ce mă încurajează să cred că începe să se atenueze panta descendentă pe care ne înscrisesem anul trecut. Segmentul care a înregistrat cea mai mare creştere, de aproape 16% în monedă naţională, este cel al produselor alimentare de strictă necesitate, cum ar fi lactatele sau uleiul", afirmă Raluca Răschip.
Pe de altă parte, băuturile - apa minerală, băuturile răcoritoare, berea - s-au confruntat în primele trei luni ale anului cu o scădere. Dacă în 2010 categoriile cele mai vulnerabile au fost produsele de îngrijire personală sau de întreţinere a locuinţei, în primele luni ale anului în curs, aceste categorii şi‑au mai revenit. Totuşi, acestea sunt defavorizate în prezent de preţul mare. La capitolul dulciuri, există subcategorii, ca napolitanele şi biscuiţii, care arată semne de redresare în consum.
Şi pe piaţa bunurilor de folosinţă îndelungată, primul trimestru al anului a adus prima creştere de la debutul crizei, de aproape 12% faţă de perioada similară a lui 2010. Vânzările de electrocasnice mici au crescut în primele trei luni ale acestui an cu peste 6%, iar cele de electrocasnice mari şi cele din sectorul telecom au rămas relativ stabile, mai arată datele GfK.
Creditarea îşi va reveni greu
În privinţa creditării, specialiştii în domeniu vorbesc despre o revigorare înceată deocamdată. „ În ultimele două luni, creditul a crescut uşor la nivel general, dar nu putem spune acelaşi lucru şi la categoria credite de consum, pentru persoane fizice", spune Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Acesta explică faptul că, în prezent, avem un potenţial de creditare limitat, pe fondul unui grad de îndatorare ridicat şi o creştere modestă a veniturilor. „Pentru următorii doi-trei ani, creşterea creditării pe segmentul de persoane fizice va fi sub 10%", mai spune Ionuţ Dumitru.
Pesimism accentuat
Peste 80% din români sunt nemulţumiţi de calitatea vieţii lor, arată un sondaj realizat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. În acelaşi timp, doar o cincime se aşteaptă pentru copiii lor la o situaţie mai bună decât a propriei generaţii.
Vacanţele şi distracţiile, tăiate de pe listă
Potrivit celui mai recent studiu IRES, nu foarte mulţi români vor pleca în acest an în vacanţă, numărul lor fiind în scădere comparativ cu 2010. Astfel, aproape două treimi dintre respondenţi (74%) declară că nu vor pleca în acest an în vacanţă, cu 4% mai puţini decât în 2010. În acelaşi timp, peste 70% din respondenţi afirmă că şi-au petrecut cele mai multe concedii din ultimii 10 ani în România. 15% din ei spun că în ultimii ani au fost cel mai des în străinătate şi doar 12% au combinat destinaţiile locale cu cele externe.
„La vacanţe şi la distracţii vor exista diferenţe şi în viitor. Dacă până anii trecuţi mergeau în străinătate şi dădeau banii pe vacanţe scumpe, acum românii vor alege să meargă la rude, în ţară sau vor căuta pachete turistice cu un raport bun servicii-preţ", spune sociologul Vasile Dâncu.
Nici bunurile de larg consum nu mai încap pe lista din ce în ce mai mică a românilor şi nici distracţiile costisitoare. Ei vor renunţa anii următori la petrecerea timpului liber în locuri luxoase şi vor fi mai precauţi şi când vine vorba de haine de lux. „Şi renovările din casă şi electrocasnicele scumpe vor mai avea de aşteptat cel puţin câţiva ani", spune şi sociologul Alfred Bulai.
74% din români susţin că nu vor pleca în vacanţă în aceasta vară, principala cauză fiind lipsa unui buget destinat acestui scop.
Piaţa muncii dă semne de revenire
Angajările de personal sunt singurele care au înregistrat un trend pozitiv clar, iar intenţiile angajatorilor confirmă acest aspect. Potrivit celui mai recent studiu al companiei de consultanţă în resurse umane Manpower, 28% din cei 765 de angajatori români care au participat la cercetare estimează creşteri de personal. Chiar dacă 63% nu anticipează schimbări semnificative, previziunea netă de angajare este calculată la 20%, fiind cea mai optimistă din trimestrul IV 2008, până în prezent.
Tinerii au şanse mai mari de angajare foto: Adevărul
La nivel regional, angajatorii din toate cele opt regiuni analizate prognozează o creştere a nivelului angajărilor pe parcursul trimestrului III al acestui an. Cele mai optimiste planuri de angajare sunt raportate de angajatorii din sud-est, unde perspectiva netă de angajare se ridică la +35%. Creşteri solide sunt anticipate atât în nord-vest, cât şi în sud, unde sunt raportate previziuni de +23%, iar angajatorii din vest prognozează că piaţa muncii va fi caracterizată de un climat activ în ceea ce priveşte angajările, cu o perspectivă de +22%.
Comparând sectoarele de activitate, cele mai optimiste previziuni sunt în industria extractivă (+34%), urmată de sectorul construcţiilor şi de cel al industriei prelucrătoare. Prognoza pentru sectorul hoteluri şi restaurante se situează la un nivel de +25%, iar angajatorii din sectorul comerţ raportează o previziune de +22%. Aceste date vin pe fondul unor evaluări optimiste pe piaţa muncii şi în trimestrul II al acestui an.
Vrem să consumăm, dar trebuie să economisim
Speriaţi de criză, românii se vor îndrepta tot mai mult către comportamente de economisire, spune sociologul Vasile Dâncu. Totuşi, specialiştii sunt pesimişti în privinţa puterii de a strânge bani pentru zile negre, în condiţiile în care mulţi români declară că venitul actual le ajunge doar pentru strictul necesar sau nici pentru atât. Şi sociologul Alfred Bulai crede că tendinţa românilor de a pune un ban la saltea se va accentua în perioada următoare şi că vom începe să cumpărăm abia după ce vom avea ceva bani strânşi. „Cea mai importantă formă de a investi bani este în prezent economisirea", spune Bulai.
Cumpărături în funcţie de preţ
Un studiu recent realizat de Cetelem arată însă că majoritatea consumatorilor şi-ar dori să cheltuiască mai mult, în timp ce foarte puţini sunt cei care se gândesc la economisire. În privinţa bunurilor pe care şi-ar dori să le cumpere, jumătate dintre români se îndreaptă către pachete turistice, 44% către electrocasnice şi tot atâţia către produse pentru casă şi servicii de amenajare a locuinţei. Peste 90% din europeni, indiferent de vârstă, alocă în medie o lună de cercetare a pieţei înainte de a realiza o achiziţie importantă. Potrivit studiului, factorul decisiv în procesul de cumpărare este raportul calitate-preţ. În România, peste 65% din populaţie compară preţurile înainte de a trece la achiziţia propriu-zisă
O generaţie de constrângeri
Schimbarea de comportament pe termen lung a consumatorului român este confirmată şi de sociologi. Aşa cum după anii comunismului am rămas cu obiceuri din acea perioadă, pe viitor va exista o tendinţă de raţionalizare a cheltuielilor, ca urmare a crizei. Acest lucru se va întâmpla chiar dacă nu suntem un popor care să înveţe din greşeli, pe termen lung, spune sociologul Vasile Dâncu.
Cu toate acestea, tendinţa normală de reorganizare a cheltuielilor vine şi pe fondul unor venituri din ce în ce mai mici, cumulate cu o inflaţie în creştere. „Oamenii încep să înveţe din greşeala consumului exagerat din urmă cu câţiva ani şi ar fi normal să se orienteze din ce în ce mai mult spre strictul necesar", mai spune Dâncu. Dacă până de curând nu ţineau cont pe ce dădeau banii, românii au început să apeleze din ce în ce mai des la jurnalul de cheltuieli pe familie, pentru a ţine sub control achiziţiile „de impuls".
Efectul vaccinului pe care ni l-a aplicat criza nu va dura însă la nesfârşit, chiar dacă nu ne vom mai întâlni cu perioada de boom economic. „Să sperăm că acest comportament precaut ne va ţine cel puţin 10-15 ani. Nu există societăţi iraţionale, ci doar unele care învaţă greu. Însă acest proces de învăţare are costuri foarte mari", mai spune Dâncu.
Siguranţă pe termen lung
Şi Alfred Bulai crede că românii, mai ales cei care au trecut prin şocul dur al unui credit greu de rambursat, îşi vor schimba comportamentul în faţa raftului. „Tentaţia de a mai lua credite scade, la fel şi cea de a cumpăra lucruri inutile. Vom lua credite doar atunci când vom avea o siguranţă tot mai mare pe termen lung şi din această cauză ne vom permite mai puţin", spune Bulai.
Acesta explică şi de ce după o astfel de criză majoră economia unei ţări îşi revine tot mai greu : după revenirea economică populaţia începe să consume tot mai greu, abia după ce are o siguranţă pe termen lung. Ionuţ Dumitru, şeful Consiliului Fiscal, recunoaşte că, în general, anumiţi consumatori şi-au mai schimbat comportamentul şi vor fi mai cumpătaţi pe viitor. Totuşi, ei nu vor cădea nici în extrema cealaltă, pentru că românii au memorie scurtă şi pot reveni uşor la exuberanţa anterioară crizei, mai spune Ionuţ Dumitru.
"Să sperăm că acest comportament precaut ne va ţine cel puţin 10-15 ani. Nu există societăţi iraţionale, ci doar unele care învaţă greu."
Vasile Dâncu
sociolog
"Tentaţia de a mai lua credite scade, la fel şi cea de a cumpăra lucruri inutile. "
Alfred Bulai
sociolog
Se încarcă comentariile...
