Românii „petrec“ de zor la televizor

Cei mai mulţi români îşi împart viaţa între serviciu şi treburile gospodăreşti. Doar cei care au pasiuni trec aceste obligaţii în plan secund. Acasă, cu treabă sau la televizor. Aceasta este modalitatea în care majoritatea românilor îşi petrec timpul liber, arată un raport recent.

Când reuşeşte să scape mai repede de la serviciu, Adriana abia aşteaptă să ajungă acasă şi să se odihnească. Lucrează la o multinaţională şi spune că are un program destul de încărcat. În ultimii ani, mai ales de când a început criza economică, timpul său liber „este împărţit judicios între dormit şi privit la televizor". ­I-ar plăcea să mai facă şi alte lucruri, dar simte că nu mai are putere. „La teatru ajung cam de două ori pe an. ­Asta pentru că n-am timp. Iar când am câteva zile libere, sunt dărâmată. Abia aştept să dorm. După câteva ore de somn, dau drumul la televizor până aţipesc la loc", povesteşte femeia, în vârstă de 32 de ani, care nu este căsătorită şi nici implicată într-o relaţie.

Deseori, cea mai bună prietenă a ei încearcă s-o convingă să iasă măcar la cinematograf. „Din 10 propuneri, Ruxandra are noroc să mă convingă de vreo două ori", spune amuzată Adriana. „Dacă îmi mai rămâne ceva timp după ce mă odihnesc, fac curat prin casă şi de mâncare", adaugă tânăra. „Poate că e şi o chestiune de obişnuinţă. Aşa face şi mama, aşa am învăţat. Doar sora mea mai sparge tiparul. Ea urmează nişte cursuri de specializare şi citeşte pentru asta", mai spune Adriana.

La petreceri, cu băieţii

Mircea, în vârstă de 36 de ani, lucrează în domeniul relaţiilor publice şi spune că, deşi nu are foarte mult timp liber, încearcă să profite la maximum de orele în care nu este la serviciu. „Îmi place să mă întâlnesc cu băieţii, să ieşim la bere, să ne distrăm. Uneori, dacă prind un weekend liber, plec din oraş", afirmă Mircea. Îi place să meargă la munte, iar când îşi permite pleacă în excursii de două-trei zile în diverse capitale europene. „Mai merg şi la concerte, la spectacole... mai rar la filme. Pentru asta prefer să stau acasă, să le văd la DVD", spune el. Prietena lui nu e la fel de dornică de ieşiri ca el. „Ea preferă să stea mai mult pe-acasă. Dar, când e vorba de concerte şi de spectacole, vine şi ea", adaugă Mircea.

Femeile căsătorite, la cratiţă

Potrivit Raportului pe 2010 al Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii, majoritatea românilor (56%) declară că-şi petrec în mod frecvent cea mai mare parte din timp după serviciu cu treburile gospodăreşti, iar 19% spun că fac acest lucru foarte rar. Femeile declară în mai mare măsură că se ocupă de casă după ce pleacă de la serviciu. De asemenea, arată raportul, acest tipar este mai probabil în cazul persoanelor căsătorite şi al gospodăriilor formate din patru membri sau mai mulţi.

„Este vorba despre un model pe care-l învăţăm în familie şi pe care îl perpetuăm", explică psihologul Keren Rosner. „Când luăm în considerare şi alţi indicatori precum ocupaţia, vârsta, domiciliul şi venitul total al gospodăriei, analiza relevă că încă predomină modelul tradiţional al familiei în care femeia se ocupă de gospodărie, iar bărbatul ajută ceva mai rar", se arată în raport. „Pe de altă parte, este foarte posibil ca pentru locuitorii din mediul rural să nu existe o distincţie, cel puţin la nivel de limbaj uzual, între muncă şi treburi gospodăreşti. A avea grijă de gospodărie este, aici, un lucru permanent", se mai precizează în raport.

Întrebaţi dacă studiază materiale de specialitate ­(cursuri, manuale, cărţi), 26% din subiecţi au dat un răspuns pozitiv, iar 73%, un răspuns negativ. Preocupaţi de perfecţionarea profesională sunt cei care au absolvit cel puţin liceul, au o ocupaţie care necesită competenţe ridicate (inclusiv tehnice), au până în 45 de ani, locuiesc în mediul urban, provin din familiile cele mai înstărite financiar şi apreciază că duc un trai decent.

Bărbaţii şi femeile oferă răspunsuri similare. Este o practică „moştenită", fiind mai probabilă în rândul celor al căror tată a avut sau are o ocupaţie cu un grad de calificare cel puţin medie (tehnician, maistru, funcţionar sau ocupaţii cu studii superioare). Cei care răspund pozitiv la această întrebare tind să aprecieze că succesul în viaţă nu se bazează deloc pe noroc: 58% consideră că ­este foarte important să munceşti mult, 55% pun pe primul loc talentul, iar 73% consideră că ­este foarte important să ai ambiţie.

"Femeile îşi petrec timpul liber având grijă de treburile gospodăriei pentru că aşa au învăţat în familie. Este un model pe care îl continuă.''
Keren Rosner
psiholog

Puţin voluntariat

Românii nu acordă voluntariatului o importanţă prea mare în cadrul vieţii lor de zi cu zi. Aceasta este o preocupare doar pentru cei cu studii superioare, care fac parte din cele mai bogate 10% gospodării din România şi au până în 45 de ani. Implicarea scăzută în voluntariat poate fi explicată, susţin specialiştii, prin resursele limitate de care dispun oamenii.

Generaţii şi şanse diferite

„România pare a fi o ţară a contrastelor din punctul de vedere al modului în care oamenii îşi petrec timpul", se arată în raportul „Calitatea vieţii în România 2010".

Urban - Rural. Cei de la Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii spun că există diferenţe evidente în ceea ce priveşte oportunităţile la care au acces locuitorii din mediul urban şi mediul rural.  Frecvenţa scăzută a mersului la cinematograf sau la spectacole de teatru nu reflectă, în mod necesar, preferinţa scăzută pentru acest gen de conţinut. La mijloc este, mai degrabă, dotarea slabă a localităţilor cu cele necesare acestei activităţi, mai ales în mediul rural. Totuşi, într-un alt studiu, făcut în 2010 de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), se arată că 71% din orăşeni nu au participat la niciun spectacol anul trecut. Oraşele cu mai puţin de 30.000 de locuitori se aseamănă ca oportunităţi şi atitudini cu localităţile rurale, arată raportul Institutului pentru Cercetarea Calităţii Vieţii.

Tineri - Vârstnici. Diferenţe există şi între cei care s-au maturizat profesional şi social înainte şi după 1989. Oamenii care au astăzi până în 45 de ani au fost educaţi într-un mediu în permanentă schimbare şi au avut acces la surse multiple de informaţie. Iar acest lucru, afirmă autorii raportului, îi face mai permeabili la schimbare şi risc. Potrivit IRES, pentru persoanele în vârstă petrecerile sunt mai rare, chiar dacă acestea sunt de familie. Dacă 73,1% din persoanele cu vârste între 18 şi 35 de ani au fost, anul trecut, la cel puţin o astfel de petrecere, în cazul  categoriei de vârstă de peste 65 de ani, proporţia este de numai 35,9%.

Dispuşi să experimenteze

În ultima perioadă, se remarcă o uşoară creştere a numărului celor care apreciază pozitiv posibilităţile de petrecere a timpului liber. Chiar şi aşa, nivelul rămâne destul de scăzut. Până în 1999, inclusiv, aproximativ trei pătrimi din populaţie considerau cel mult satisfăcătoare posibilităţile de a se recrea, pentru ca, ulterior, aproximativ două treimi din populaţie să facă acest lucru.

Exemplul Occidentului

„La nivelul întregii ţări, datele arată un trend pozitiv începând cu anul 2003: dacă între anii 1993 şi 1999 nu se schimbă semnificativ opinia cu privire la acest domeniu, 2006 şi 2010 marchează momente de schimbare pozitivă faţă de perioadele anterioare", se arată în raportul Institutului de Cercetare a Calităţii Vieţii.
Românii observă şi poate chiar experimentează modele mai diverse de petrecere a timpului liber. Un rol-cheie în această atitudine este jucat de influenţa din Vest, resimţită tot mai mult în ultima perioadă, spun specialiştii în comportament uman. „Pe zi ce trece avem acces la tot mai multe informaţii. Ne influenţează moda din Vest. Începem să facem şi noi ce vedem în filme, ce ni se pare ­deosebit", afirmă psihologul Keren Rosner. Aceasta adaugă că românii care lucrează în străinătate revin în ţară cu noi obiceiuri în ceea ce priveşte petrecerea timpului liber.