Românii cu două feţe

 Învăţaţi să se conformeze unor valori acceptate de societate, românii preferă să afişeze o imagine falsă când sunt întrebaţi ce consumă şi cum trăiesc. Ne place scandalul şi citim rar o carte de calitate, deşi declarăm contrariul. Rezultatele contradictorii ale unor sondaje demonstrează comportamentul dual al consumatorului român.  

Ioana Avram (23 de ani) este studentă şi lucrează part-time la o firmă care adună date pentru crearea unor sondaje de opinie. Nu şi-a imaginat că poate fi atât de dificil să-i faci pe români să-ţi răspundă, fie că trebuie să culeagă opinii pe stradă, prin telefon sau din uşă în uşă.

„Am învăţat să repet de cel puţin trei ori când stau de vorbă cu cineva că numele şi datele sunt confidenţiale şi că este doar o cercetare de opinie", povesteşte Ioana. I s-a întâmplat de multe ori să facă un sondaj despre presa pe care o consumă românii şi să primească răspuns de la câte o domnişoară, din geanta căreia răsare o revistă cu coperţi lucioase, că citeşte doar ziare de calitate.

La fel şi în cazul sondajelor legate de viaţa personală. „Dacă opreşti un grup de două sau mai multe persoane, înainte ca cineva să-ţi răspundă caută aprobare, din priviri, de la prieteni. Iar de multe ori se uită în jur să nu fie filmaţi şi mă întreabă dacă nu cumva sunt înregistraţi", se amuză Ioana.

Scandaluri la televizor

Când merge în echipă cu un coleg, pune pariu pe răspunsurile pe care le vor primi de la o persoană care tocmai se apropie. „Avem surprize foarte puţine. Ştim deja că, dacă este o persoană mai în vârstă, sigur va da un răspuns «decent». Iar unii tineri preferă să răspundă «la mişto»", mai spune tânăra. Faptul că românii îşi controlează opiniile, dar sunt daţi de gol de consumul real, este demonstrat şi de cel mai recent sondaj realizat de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), despre evenimentele mondene din România.

Realizatorii studiului susţin că respondenţii au atitudini contradictorii: una culturalistă, în care se pronunţă pentru reglementări ale Consiliului Naţional al Audiovizualului, pentru rolul educativ al televiziunii şi pentru competenţele publicului în a distinge valoarea de non-valoare, şi una de consum, frecventă acestui tip de emisiuni sau produse media. Iar rezultatele studiului arată clar diferenţele. În timp ce doar 13% din români spun că evenimente din viaţa personală a vedetelor, precum divorţul cuplurilor Monica - Irinel Columbeanu şi Oana Zăvoranu - Pepe, ar trebui făcute publice, foarte mulţi ştiu amănunte legate de aceste scandaluri.

Astfel, peste 90% din români spun că au auzit despre cele două divorţuri, la fel de mulţi ca cei care ştiu despre posibila schimbare a premierului. Alte evenimente sociale sau politice, precum modificarea Constituţiei  sau declaraţiile preşedintelui, sunt mult în urma celor mondene. „Nivelul de cunoaştere a evenimentelor mondene este uniform în rândul tuturor categoriilor de populaţie (vârstă, gen, şcolarizare, regiune)", spun realizatorii studiului.

Peste 30% din respondenţi cred că publicul din România doreşte să vadă scandaluri la televizor, însă doar 15% declară că sunt interesaţi de viaţa personală a vedetelor. „Aceste proporţii sunt modeste, dacă ţinem cont de interesul ridicat pentru evenimentele mondene", spune sociologul Vasile Dâncu.

Bărbaţi macho, femei cuminţi

Nici în privinţa sexului românii nu se dezic de modelele sociale acceptate de societate. Potrivit unor sondaje, există o discrepanţă foarte mare în privinţa numărului de acte sexuale pe care le au femeile şi bărbaţii lunar, dar şi în privinţa lucrurilor considerate acceptate în dormitor.

Astfel, potrivit unui studiu al Asociaţiei pentru Medicina Sexualităţii din România, bărbaţii susţin că fac sex de 11 ori pe lună, în timp ce femeile doar de 5 ori. „Această situaţie apare din cauza mentalităţii pe care românii o au în ceea ce priveşte sexualitatea", explică sociologii.
Un alt sondaj realizat la nivel european arată că româncele se află în topul partenerelor fidele.

La întrebarea „Cu cine ai făcut dragoste în ultimul an?", 66% au răspuns că mereu cu un singur bărbat şi doar 8% au recunoscut că au avut mai mulţi parteneri. Sexologii susţin însă că aceste procente sunt eronate şi că multe femei preferă să ascundă faptul că au mai mulţi parteneri, de frică să nu fie criticate de societate. De partea cealaltă, bărbaţii nu au această problemă şi de multe ori se mândresc cu numărul partenerelor sexuale, mai spun specialiştii. Românii preferă să ascundă şi problemele pe care le au în dormitor, adaugă ei.

O singură carte pe an

Cifrele pe 2010 arată că românii citesc tot mai puţin. În medie, un român citeşte o singură carte pe an, susţin datele de vânzări. În studii însă, doi din trei români declară că citesc frecvent cărţi şi tot atâţia, că le şi cumpără. În privinţa calităţii cărţilor, mulţi români le cumpără pe cele de bucătărie, de fapt divers sau romane mai ieftine.

"Românii ştiu, în principiu, ce ar trebui să spună şi au o atitudine culturalistă. Nu recunosc că fac acţiuni pe care nu le consideră demne.''
Vasile Dâncu
preşedinte IRES

"În general, noi suntem mai conformişti decât media europeană pentru că încă nu ne-am obişnuit că putem avea păreri proprii.''
Mircea Kivu
sociolog

13% din români declară că evenimente mondene precum divorţul dintre Irinel şi Monica sau Pepe şi Oana ar trebui făcute publice.

Consumatorii spun ce trebuie, nu ce fac

Oamenii au o atitudine duală atunci când răspund unor întrebări legate de consum, spune profesorul Vasile Dâncu, de la IRES. „Ei ştiu, în principiu, ce ar trebui să spună, au o atitudine culturalistă şi nu recunosc că fac acţiuni pe care nu le consideră demne. Este o formă de acţiune prin care au un comportament social deviabil", explică Dâncu.

Acesta afirmă că sociologii denumesc atitudinea duală a respondenţilor drept un comportament simulat, dezirabil social. Consumul de scandal nu este însă singurul domeniu în care românii declară altceva decât fac, de fapt.

„Peste 80% din români declară că merg la biserică, dar realitatea este cu totul alta. La fel, 30% spun că au cumpărat o carte în ultima vreme, dar datele reale de consum contrazic aceste afirmaţii", exemplifică Dâncu. Nici comportamentul sexual nu este un domeniu în care românii spun pe şleau ce cred. De la ce fac în dormitor sau cum îşi aleg partenerul până la ceea ce declară este cale lungă, mai spun sociologii. 

Norme sociale

Şi sociologul Mircea Kivu, specializat în studierea pieţei, susţine că a ne conforma cu norma socială este un fenomen în România, în general, şi mai ales când vine vorba să răspundem la anumite întrebări. „Oamenii tind să declare că au comportamente care se potrivesc normei sociale acceptate", consideră Kivu.

„Cel mai bun exemplu este legat de sondajele în care oamenii sunt întrebaţi, înainte de alegeri, dacă se vor duce la vot. Procentul celor care răspund afirmativ este aproape dublu faţă de cel care se înregistrează în ziua scrutinului", mai spune sociologul.

Mai conformişti decât alţi europeni

Deşi acceptarea şi respectarea normelor sociale sunt răspândite în toată lumea, de la un popor la altul conformarea atinge diverse grade. „În general, noi suntem mai conformişti decât media europeană pentru că nu ne-am învăţat că putem spune ce gândim, nu ne-am obişnuit că putem avea păreri proprii", spune Mircea Kivu.

El pune acest fapt pe seama regimului comunist prin care am trecut şi în care eram obişnuiţi să facem ce ni se spune, ni se impunea ce e bine şi ce e rău. „Veţi observa că cei care răspund doar prin conformarea cu normele sociale sunt, în general, persoane în vârstă, care s-au format în acest regim", afirmă Kivu.

Oamenii graşi, etichetaţi ca leneşi şi neatrăgători

Persoanele supraponderale sunt desconsiderate   Foto: reuters

Persoanele supraponderale din întreaga lume au de-a face în ultima vreme cu un stigmat social venit din Occident şi răspândit rapid şi în alte zone, cred oamenii de ştiinţă americani, citaţi de „The Daily Mail". Cercetătorii spun că acesta este un fenomen real chiar şi în ţările care, până acum ceva timp, aveau o percepţie pozitivă în privinţa persoanelor corpolente.

O echipă de antropologi de la Universitatea Arizona (SUA) a analizat o serie de date despre obezitate culese din zece ţări şi regiuni: Samoa Americană, Mexic, Paraguay, Marea Britanie, Statele Unite, Tanzania, Islanda, Argentina, Puerto Rico şi Noua Zeelandă. Persoanelor intervievate li s-a cerut să-şi spună opinia asupra unor afirmaţii culturale, luate din interviuri antropologice şi din analize privind sănătatea publică. Au fost folosite atât afirmaţii cu tentă negativă, precum „oamenii graşi sunt leneşi", dar şi unele pozitive, de genul „o femeie corpolentă este frumoasă".

Stigmat social

Analizând răspunsurile, cercetătorii au observat că oamenii împărtăşesc opinii similare când vine vorba de persoane supraponderale sau obeze. „Am fost uimiţi să vedem cât de rapid se răspândeşte un stigmat social în privinţa oamenilor graşi", spune Alexandra Brewis, coordonatoarea studiului. Cel mai mare scor în privinţa etichetelor negative puse supraponderalilor s-a înregistrat în Paraguay. Surprinzător, Statele Unite s-au clasat printre ţările cu scorul cel mai mic.

Cât de reale sunt sondajele?

Marja de eroare a cercetărilor sociale, în general de +/- 3%, este perfect acoperită, chiar dacă românii declară de multe ori altceva decât fac de fapt. Explicaţia: sondajele arată percepţia, atitudinea şi ceea ce declară oamenii despre un subiect, nu consumul real.

„Greşesc cei care interpretează greşit aceste date. Pentru noi este important să redăm ceea ce au spus oamenii, să facem un tablou al opiniei publice. Nu arătăm consumul real", mai spune Vasile Dâncu. Şi Mircea Kivu explică faptul că marja de eroare se referă la diferenţa dintre rezultatele obţinute prin eşantionare şi cele care ar apărea în urma intervievării populaţiei totale. Acesta este ceva mai dur în ceea ce priveşte relevanţa sondajelor de opinie.

„Acestea nu relevă nici măcar percepţia, prezintă ce cred oamenii. Realitatea pe care o prezintă este una paralelă cu cea a consumului înregistrat", spune Kivu. Sociologul crede totuşi că aceste sondaje au însă şi o componentă foarte utilă. „Importante sunt diferenţele care apar în timp. Acestea ne arată dacă apar scăderi sau creşteri ale interesului. De fapt, trendurile pe care le descriu în timp aceste sondaje sunt cele relevante", conchide Mircea Kivu.