Românii au mâncat şi-au băut acasă

Cumpărătorii şi-au ales sortimentele preferate de bere din rafturi şi nu din meniurile restaurantelor

Anul trecut, românii au preferat alimentele gătite în casă celor din restaurante. Şi pentru bere s-au deranjat doar până la magazin. În 2009, românii au gătit şi au consumat mai mult acasă, arată un studiu GfK bazat pe vânzările în creştere la anumite categorii de produse din magazine.

Anul trecut, românii au cumpărat mai mult ulei pentru gătit (categorie la care consumul a crescut cu 4%), mai multă bere pentru acasă şi cantităţi mai mari de cafea.

Conform datelor furnizate de GfK pentru „Adevărul", consumul casnic de bere a crescut cu 9% şi cel de cafea cu 10%. În plus, anul trecut românii au cumpărat mai mult iaurt natural (o cantitate cu 15% mai mare decât în 2008) şi iaurt cu fructe (cu 10% mai mult decât în anul anterior).

„Consumatorii au gătit mai mult în casă, tendinţă susţinută de creşterea cantităţii de ulei achiziţionată la nivel de gospodărie, în timp ce numărul de cumpărători a rămas constant. Creşterile de vânzări la unele produse au fost influenţate cu siguranţă şi de scăderea puternică a preţului mediu plătit. De pildă, la ulei diferenţa de preţ este de până la 24% în 2009 faţă de 2008", arată reprezentanţii GfK.

În acelaşi timp, anul trecut s-au închis 1.100 de restaurante în toată ţara, ca urmare a lipsei de clienţi şi a problemelor financiare ale patronilor, informează un studiu realizat de MEMRB.

Bere la PET şi cafea ambalată

Cum banii pentru ieşiri în oraş, la restaurante şi în baruri au fost mai puţini, românii au cumpărat mai multă bere pentru acasă. Băutura a fost aleasă mai des şi în cantităţi mai mari de pe rafturi, iar preferinţele consumatorilor au fost destul de clare în ceea ce priveşte tipul de ambalaj: PET-ul şi berea la cutie au fost cel mai des achiziţionate.

„De vină" au fost şi campaniile de promovare, marketingul agresiv pentru acest produs, mai susţin reprezentanţii GfK. Printre produsele „de lux" pe care consumatorii şi le-au permis în ciuda contextului economic mai puţin favorabil se regăseşte cafeaua măcinată şi prăjită. Potrivit GfK, producătorii au susţinut acest consum, prin promoţii axate atât pe valoare adăugată, cât şi pe preţ, rezultatul fiind tradus într-o frecvenţă de cumpărare mai mare şi, implicit, un consum mai ridicat. Mai mult, importanţa cafelei vrac a fost mai mică, gospodăriile preferând cafeaua ambalată.

Chiar şi aşa, românii rămân printre codaşii Europei la consumul de cafea: un român consumă, în medie, 2,3 kilograme de cafea pe an, în timp ce în Germania consumul este de 6,7 kilograme pe cap de locuitor, în Austria de 4,5 kilograme, iar în Bulgaria de 3,3 kilograme, potrivit datelor Asociaţiei Române a Cafelei (ARC).

Studiul GfK are la bază informaţii obţinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 categorii de bunuri de larg consum pe un eşantion de 2.200 de gospodării, reprezentativ la nivel naţional.