Românii, mai altruişti decât alţi europeni

Copiii din spitale se bucură mai mult de prezenţa lui Moş Crăciun decât de darurile primite

Înainte de a se răsfăţa cu un cadou de Crăciun, mulţi români se scotocesc prin buzunare pentru a aduce un zâmbet pe chipurile celor pe care viaţa i-a încercat din greu. Românii devin mai binevoitori de Sărbători faţă de copiii care sunt departe de părinţi sau faţă de bătrânii uitaţi de familie.

George are 29 de ani şi lucrează într-o companie multinaţională din Capitală. Cu aproape două săptămâni înainte de Crăciun, printre e-mailurile periodice pe care le primeşte de la clienţii şi colegii săi, tânărul a găsit în cutia poştală electronică un mesaj mai puţin obişnuit.

„«Dragă Moş Crăciun, mă numesc Letiţia şi am împlinit de curând şapte ani. Anul ăsta mi-au spus să te aştept aici, în spital, că ştii tu cum să ajungi. Dacă nu-ţi cer prea mult, te rog, adu-mi o păpuşă Hannah Montana şi o ciocolată cu caramel. Mulţumesc, Letiţia»", cam aşa suna scrisoarea ce mi-a schimbat aproape toate planurile pe care mi le făcusem pentru seara de Ajun şi ziua de Crăciun", povesteşte George.

Operaţiunea „deghizarea"

Tânărul, care nu a dorit să-şi dezvăluie şi numele de familie pe motiv că un gest frumos făcut şi „strigat în piaţă" nu valorează câtuşi de puţin, s-a decis să facă în aşa fel încât să transforme Crăciunul acelei copile într-o adevărată sărbătoare.

„După ce am ieşit de la birou, pe 24 decembrie, m-am dus ţintă într-un hipermarket pentru a cumpăra cele necesare. Adică păpuşa mult dorită, o pungă de baloane, un costum de Moş Crăciun şi un sac de dulciuri. Din cele mai diverse. Asta ca să nu fac vreo gafă şi copilul să nu poată mânca pentru că ţine vreun regim", explică George. În aceeaşi seară, însă, îşi invitase iubita în oraş.

„Am sunat-o şi mi-am pus cenuşă în cap. Când am ajuns acasă, i-am explicat şi am rugat-o să vină cu mine la spital, a doua zi. Aşa am şi făcut. În ziua de Crăciun, la ora 9.00, ne-am înfiinţat la spitalul în care era internată copila, iar eu m-am deghizat, într-o toaletă, în Moş Crăciun", povesteşte George.

Recompensa a venit din priviri

„Când am ajuns în salon şi am văzut minunea de copil cu bucle galbene şi ochi albaştri, mari, cum mă fixa în timp ce buzele îi schiţau un zâmbet larg, am simţit ceva necunoscut până atunci. Bucuria de a putea dărui un zâmbet unei fiinţe atât de fragile s-a amestecat de îndată ce i-am văzut cearcănele şi mersul greoi. Copiii, din câte ştiu eu, aleargă către Moş Crăciun îl trag de barbă, nu fac eforturi mari să păşească", mai spune George.

Chipul tânărului se înseninează însă atunci când vorbeşte de atmosfera creată în salon: şase copii au început să chicotească numaidecât şi, aşa tolăniţi în paturile lor cu rotile şi grilaje de fier, s-au jucat cu firul baloanelor umflate cu heliu şi s-au bucurat de punga plină cu dulciuri pe care Moşul i-a adus-o Letiţiei.

De o astfel de recompensă au avut parte şi tinerii membri ai Asociaţiei Studenţilor Creştini Ortodocşi Români (ASCOR), care şi-au făcut un obicei din a merge la colindat prin spitale în săptămânile dinaintea Crăciunului. „Scopul nostru este să aducem puţină bucurie celor care se află într-un spital, unde e aproape imposibil să simţi spiritul Crăciunului", ne-a povestit Ligia Ungurian, 23 de ani, fost membru ASCOR.

Tânăra mărturiseşte că anul acesta nu şi-a mai putut face timp pentru colindele cu care să bucure sufletele celor bolnavi, însă păstrează vii amintirile din anii trecuţi, când oameni de toate vârstele se strângeau de prin saloane şi veneau către o armată de până la 100 de „baritoni" pentru a le ura „Sărbatori fericite!"

„Câteodată le duceam şi pachete cu alimente celor mai în vârstă, la care nu prea mai vin rudele în vizită, dar din câte am observat, cel mai mult se bucurau pentru că venea cineva şi pe la ei, nu pentru că aveau o conservă sau un cozonac într-o plasă. Uneori, nici colindele nu erau cele de care aveau ei nevoie. Îşi doreau o persoană care să ştie să-i întrebe de sănătate sau să-i asculte", mai povesteşte Ligia.

Mai buni ca alţii

Doar 7% din români ar întoarce spatele unui copil sau unui bătrân aflat în suferinţă pentru a-şi cumpăra un cadou pentru ei înşişi de acest Crăciun, arată un studiu realizat de compania de cercetare de piaţă Deloitte. În acelaşi timp, 11% din cetăţenii celor 16 ţări europene participante la studiu s-au arătat dispuşi să renunţe în acest an să-i mai ajute pe cei
nevoiaşi.

„O lume mai bună"

În perioada Sărbătorilor de iarnă, fundaţiile şi organizaţiile non-guvernamentale continuă să muncească, uneori chiar mai mult decât în cursul anului.

Asta pentru că în această perioadă devenim mai sensibili la problemele celor din jur şi, mai ales, a celor dragi nouă. Pe aceste criterii se bazează şi conducerea Spitalului Filantropia care, împreună cu Fundaţia ING, a pornit o campanie de strângere de fonduri pentru achiziţionarea unui ecograf performant cu ajutorul căruia medicii ar putea evita ca aproape zilnic să se nască cinci copii cu malformaţii din cauza faptului că doctorii nu au prevăzut asta din timp.

Pentru ca spitalul din Capitală, cu o tradiţie de peste 125 de ani, să dispună de cel mai performant ecograf, un General Electric Volusen 730 Expert, conducerea are nevoie de 80.000 de euro. Cei care vor să ajute pot dona în contul Fundaţiei ING „O lume mai bună": RO  39INGB0-001008162058920. Suma minimă pentru persoanele fizice este de 10 lei, iar pentru firme sau companii, 4.000 de lei.  

Mii de oameni contribuie cu câte puţin

Directorii organizaţiilor non-guvernamentale sau ai fundaţiilor care poartă numele companiilor pe lângă care au luat naştere confirmă faptul că românii devin mai generoşi si mai săritori în perioada Sărbătorilor de iarnă.

Mai mult, în unele cazuri, ei s-au dovedit a fi mult mai implicaţi în cauzele pentru care decid organizaţiile să strângă bani decât în anii precedenţi. Spre exemplu, campania „Fii cu inima alături de copii", iniţiată de Fundaţia Sensiblu la începutul lunii noiembrie, a adus mai mulţi bani în contul copiilor care au nevoie de ei decât campania desfăşurată de aceeaşi fundaţie în 2008.

„Până acum, peste 50.000 de români au ales să cumpere un breloc cu sigla campaniei, la preţul de 3 lei fiecare pentru a ajuta. Cum o bună parte din fonduri vin exact în perioada dintre Crăciun şi Anul Nou, estimăm că anul acesta vom strânge cel puţin de patru - cinci ori mai mult decât în 2008", a declarat Cristina Horia, directorul Fundaţiei Sensiblu.

Anul trecut, din donarea unui leu la fiecare pachet special achiziţionat în lanţul de farmacii cu acelaşi nume, fundaţia a strâns 10.000 de euro pe care i-a împărţit între patru ONG-uri, arată Veronica Burlacu, director de relaţii publice.

Anul acesta, banii care se vor strânge din vânzarea de brelocuri şi de pachete speciale ce constau în produse cosmetice şi dermato-cosmetice se vor împărţi între Asociaţia Betania din Bacău, Asociaţia Langdon Down - Dolj, Asociaţia PAVEL - Bucureşti, Asociaţia Pro Vita - Prahova, Clinica Universitară de Obstetrică-Ginecologie Bega - Timişoara şi Secţia de Nefrologie Copii - Cluj-Napoca.  

Vârstnicii şi copiii, uniţi de singurătate

Fiecare copil din satul S.O.S. Hemeiuş are o bunică sau un bunic

Peste 40 de români au simţit magia Sărbătorilor de iarnă şi au învăţat din nou să zâmbească, în urmă cu un an, când directorii a două fundaţii din Bacău au implementat un program de succes, fără prea multe resurse.

Mihai Bandraburu, directorul comunităţii S.O.S. Satele Copiilor din Hemeiuş, şi Carmen Silitra, directoarea fundaţiei „Constantin Brâncoveanu" - Bacău, i-au adus împreună pe copiii părăsiţi de părinţii lor naturali, dar crescuţi de mame sociale, şi bunicii uitaţi de rude.

„Având în vedere trecutul lor dureros şi carenţele pe care le au în a relaţiona cu cei din jur, copiii au reacţionat nesperat de bine. Am pregătit o serbare de Sfântul Nicolae, copiii au cântat şi le-au spus poezii «bunicilor», iar aceştia i-au aplaudat şi le-au adus daruri simbolice", ne-a povestit  Mihai Bandraburu cum s-a sudat relaţia dintre copiii din satul S.O.S. şi „bunicii" de împrumut.

De atunci, bunicii îşi vizitează periodic „nepoţii" din Hemeiuş şi încearcă să umple golul singurătăţii lor, mângâind sufletele fragede ale prichindeilor care cresc departe de părinţii lor naturali.

„Ideea de a reuni două categorii sociale defavorizate şi de a le înlesni menţinerea unei relaţii apropiate şi de lungă durată ne-a venit din trista realitate pe care o întâlnim la tot pasul.

În ţara asta sunt mulţi oameni necăjiţi, uitaţi de propriile familii şi măcinaţi de suferinţa de a fi fost părăsiţi de cele mai dragi persoane. Tot ce încercăm noi să facem este să-i ajutăm să se cunoască pentru a se sprijini reciproc apoi şi pentru a reuşi să ducă o viaţă mai senină", ne-a explicat Carmen Silitra.