Românii fac logodna în Spania şi nunta în România

Tot mai multe cupluri de români decid să organizeze o petrecere fastuoasă de logodnă în Spania, data nunţii rămânând incertă. Logodna, un obicei tradiţional care a început să piardă

Tot mai multe cupluri de români decid să organizeze o petrecere fastuoasă de logodnă în Spania, data nunţii rămânând incertă.

Logodna, un obicei tradiţional care a început să piardă teren în România, este readus la viaţă de compatrioţii care trăiesc în afara graniţelor. În ultimii ani, tinerii preferă să facă o logodnă care seamănă uimitor de mult cu o nuntă, atât prin proporţii, cât şi prin modul de organizare.

Andrei Galea, din Castellon, patronul unei agenţii de organizare a nunţilor româneşti, spune că mai mult de 25% din petrecerile organizate pentru tinerele familii au fost pentru sărbătorirea logodnei dintre cei doi parteneri. "Majoritatea preferă să se logodească în Spania şi să se cunune civil şi religios în România, din mai multe motive. Unul dintre ele este că tinerii au prietenii aici, dar rudele acasă. Mulţi dintre cei care se logodesc, în special cei de la bisericile protestante, sunt foarte legaţi de această tradiţie care, încet-încet, a început să se piardă în România", afirmă Andrei. "O petrecere de logodnă în Spania se aseamănă foarte mult cu o nuntă, atât din punct de vedere al numărului de invitaţi, peste 100 de persoane, cât şi ca organizare. Preţurile şi "darul" mesenilor se ridică la nivelul celor de nuntă", adaugă el.

Cheltuieli de 10.000 de euro

Marinela Viorica (22 de ani) şi Mihai Dragoş (27 de ani) sunt originari din Bucureşti. Marinela a venit în Spania acum şase ani, pentru a fi alături de părinţii ei, plecaţi cu ceva timp înainte pe tărâmuri spaniole. După terminarea şcolii, în oraşul Castellon, fata a urmat un curs de coafură, angajându-se la un salon de înfrumuseţare din oraş.

Seara, ieşea împreună cu prietenii la un bar sau la discotecă. Aici l-a întâlnit pe cel care avea să îi devină soţ, pe Mihai. S-au cunoscut când Marinela avea 18 ani, iar un an mai târziu, cei doi au hotărât că vor să îşi trăiască fiecare clipă a vieţii împreună. Deşi îşi dorea să fie mireasă, fata a hotărât că "nunta va fi în România, alături de rude şi de prietenii de acasă, respectând toate tradiţiile româneşti, pentru că aici, în Spania, lumea nu se cramponează de un certificat de căsătorie".

Cu ajutorul părinţilor, ei au organizat o fastuoasă petrecere de logodnă, la care au participat peste 100 de persoane, prieteni şi rude din Spania, investiţia totală ridicându-se la aproape 10.000 de euro. Meniul de la restaurant a fost cel tipic de nuntă, nelipsind sărmăluţele, friptura, tortul mirilor şi şampania. La petrecere, a cântat un taraf românesc, s-au făcut poze şi totul s-a înregistrat cu o cameră de luat vederi, iar invitaţii au petrecut până în zori, urând logodnicilor "Casă de piatră". Cei doi tineri locuiesc împreună de trei ani şi încă nu au ales data nunţii, deşi vor s-o faca in anul 2009.

Concubinajul, acceptat de toată lumea

În Spania, uniunea consensuală sau concubinajul este modul de a trăi al multor familii, autohtone sau străine, indiferent de vârsta partenerilor. Pe deplin acceptată de societate, relaţia este considerată un angajament ferm, cu toate repercusiunile legale care decurg de aici. Uniunea consensuală sau "union de hecho"- aşa cum este cunoscută de iberici- poate fi legalizată la dorinţa partenerilor.

Pentru a fi recunoscută de autorităţi, cei doi trebuie să se înscrie în registrul municipiului în care au domiciliul şi să demonstreze, prin documente administrative, că trăiesc, locuiesc şi se gospodăresc împreună. Copiii pe care îi are cuplul sunt, pentru autorităţi, parte determinantă pentru validarea, din punct de vedere legal, a întemeierii respectivei familii.

S-au cunoscut pe Internet

Ioana (21 de ani) şi Gilbert Marian (21 de ani) locuiesc împreună de un an, în Madrid, şi au decis, asemeni Marinelei şi lui Mihai, să se logodească în Spania şi să îşi organizeze petrecerea de nuntă în România, împreună cu toţi cei dragi de acasă. Ioana şi Gilbert s-au cunoscut pe internet şi, în mai puţin de un an, au hotărât să-şi unească destinele.

Pentru că atât cei doi tineri, cât şi părinţii lor au prieteni şi multe rude în Spania, la petrecerea de logodnă au participat 140 de persoane. Logodnica a fost luată de la casa părinţilor, Paula şi Ion Vintilă, cu acordeonist şi solist vocal.

Restaurantul ales a fost unul românesc, cu meniu tradiţional, iar mesenii au încins hore şi sârbe. Părinţii celor doi au investit 15.000 de euro, iar banii primiţi de la meseni au ajuns la noua familie. Deşi doar logodiţi, Ioana şi Gilbert au mers în"voiaj de nuntă"în Turcia. Pentru a putea face cununia religioasă şi petrecerea în ţară, tinerii lucrează în Madrid, el ca bodyguard la o discotecă, iar ea, ca vânzătoare la un magazin, sperând să strângă banii necesari.

Logodiţi, apoi părinţi

Un alt cuplu care a optat pentru logodnă în Spania şi nuntă în România locuieşte în oraşul Vilareal. Cosmina (31 de ani) şi Dan (30 de ani), originari din Pucioasa, respectiv Bucureşti, s-au cunoscut acum cinci ani, în Castellon. Au hotărât să facă logodna în Spania. Având proporţiile unei nunţi, aceasta a reunit peste 120 de invitaţi, în majoritate români. "Am vrut să organizăm petrecerea de logodnă în Spania, pentru că in România a cam dispărut această tradiţie şi, în al doilea rând, avem foarte mulţi prieteni aici, care nu pot veni în tara", spune Cosmina. "Am avut nevoie de aproape 10.000 de euro pentru logodnă, însă totul a ieşit excepţional", adaugă Dan. Cuplul este în aşteptarea unui copil, care se va naşte la sfârşitul lunii august, anul acesta. Pentru rudele şi familia de acasă vor face nunta anul viitor, în România.

Mulţi dintre compatrioţii noştri din Spania aleg să trăiască în uniune consensuală deoarece, în acest tip de societate, nu sunt constrânşi de tradiţiile arhaice româneşti şi nici nu sunt priviţi cu coada ochiului de vecini, prieteni sau rude. Unii dintre ei intenţionează să continue viaţa în doi fără a se cununa religios sau civil, în timp ce alţii doresc să se căsătorească la un moment dat, majoritatea alegând România pentru desfăşurarea ceremoniei tradiţionale. Românii susţin că petrecerea fastuoasă prin care îşi anunţă intrarea, ca nouă familie, în societatea spaniolă, este, de fapt, o petrecere de logodnă.